ANEXA Nr. 1
la Hotărârea nr. 57 din 28 februarie 2008
a Consiliului Local al Municipiului Buzău
REGULAMENTUL
SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
(2)Prezentul regulament
stabileşte cadrul juridic unitar privind funcţionarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare definind condiţiile cadru
şi modalităţile ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea
serviciului, precum şi relaţiile dintre operatorii şi
utilizatorii acestor servicii.
(3) Prevederile
regulamentului se aplică, de asemenea, la proiectarea, executarea,
recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor
din sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare.
(4)
Operatorii de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare,
indiferent de forma de proprietate, organizare şi de modul în care este
organizată gestiunea serviciilor în cadrul unităţilor
administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament
al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare elaborat şi
aprobat de autorităţile administraţiei publice locale.
(5) În municipiul Buzău operatorul seviciului
de alimentare cu apă şi canalizare este S.C. Compania de Apă
S.A. Buzău.
Art.2.- În sensul prezentului regulament, noţiunile de mai jos se definesc, după cum urmează:
2.1. apă potabilă – apă care îndeplineşte indicatorii de potabilitate prevăzuţi de legislaţia în vigoare;
2.2. ape uzate menajere – apele de canalizare rezultate din folosirea apei în gospodării, instituţii publice şi servicii, care rezultă mai ales din metabolismul uman şi din activităţi menajere şi igienico-sanitare;
2.3. ape uzate industriale – apele de canalizare rezultate din activităţi economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât cea menajeră;
2.4. ape uzate orăşeneşti – apele de canalizare rezultate din amestecul apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice, preepurate sau nu, precum şi apele care provin din stropirea şi spălarea drumurilor publice sau private, a aleilor, a grădinilor şi a curţilor imobilelor;
2.5. ape pluviale – apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice;
2.6. autoritate de reglementare competentă – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – denumită în continuare A.N.R.S.C.;
2.7. acces la reţea – dreptul utilizatorului serviciilor de alimentare cu apă şi/sau de canalizare de a se branşa/racorda şi de a folosi, în condiţiile legii, reţelele de distribuţie/colectare;
2.8 acord de furnizare – documentul scris, emis de operator, care stabileşte condiţiile de furnizare pentru utilizator şi defineşte parametrii cantitativi şi calitativi ai serviciului la branşamentul utilizatorului şi prin care operatorul se angajează să furnizeze serviciul de alimentare cu apă;
2.9. aviz de branşare/racordare – documentul scris, emis de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prin care se stabilesc condiţiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea şi execuţia branşamentelor de apă, respectiv a racordurilor de canalizare, şi prin care se stabileşte punctul de delimitare dintre reţelele publice şi instalaţiile de utilizare;
2.10. acord de preluare – documentul scris, emis de operatorul serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajează să presteze serviciul de canalizare şi care defineşte condiţiile şi parametrii cantitativi şi calitativi ai apelor uzate menajere şi/sau industriale preluate la canalizarea publică;
2.11. branşament de apă – partea din reţeaua de alimentare cu apă, care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un singur utilizator.
2.121.caracteristici tehnice – totalitatea datelor şi elementelor de natură tehnică, referitoare la o instalaţie;
2.13. cămin de branşament – construcţie componentă a sistemului de distribuţie a apei, aparţinând sistemului public de alimentare cu apă, care adăposteşte contorul de branşament, cu montajul aferent acestuia;
2.14 .contor de branşament – aparatul de măsurare a cantităţii de apă consumat de utilizator, care se montează pe branşament între două vane – robinete la limita proprietăţii utilizatorului; contorul este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei, fiind utilizat la determinarea cantităţii de apă consumată în vederea facturării.
2.15. contor de reţea – aparatul de măsurare a cantităţii de apă transportată dintr-o zonă în alta a reţelei publice. Contorul de reţea nu poate fi utilizat la determinarea şi facturarea cantităţii de apă consumată de unul sau mai mulţi utilizatori;
2.16. contract – cadru – reglementare cu caracter normativ, care stabileşte condiţiile minimale pentru relaţiile comerciale dintre operator şi utilizator;
2.17. domeniu public – totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite potrivit legii, aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de folosinţă sau interes public local ori judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliilor locale sau a consiliilor judeţene şi care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional;
2.18. grad de asigurare în furnizare – nivel procentual de asigurare a debitului şi presiunii apei necesare utilizatorului într-un interval de timp, precizat în anexa la contractul de furnizare şi utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare;
2.19. imobil – orice clădire sau teren, cu destinaţie social–culturală, administrativă, de producţie industrială, comercială, de prestări servicii sau de locuinţă, inclusiv terenul aferent, cu regim juridic dovedit. În cazul blocurilor de locuinţe, la care terenul aferent nu este delimitat, se consideră imobile toate acele blocuri care au adrese poştale distincte;
2.20. indicatori de performanţă generali ‑ parametri ai serviciului de furnizare/prestare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmărite la nivelul operatorilor;
2.21. indicatori de performanţă garantaţi ‑ parametri ai serviciului de furnizare a căror niveluri minime de calitate se stabilesc şi pentru care sunt prevăzute penalizări în contractele de furnizare/prestare, în cazul nerealizării lor;
2.22. infrastructură tehnico-edilitară – ansamblul sistemelor de utilităţi publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice; infrastructura tehnico-edilitară aparţine domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi este supusă regimului juridic al proprietăţii publice sau private, potrivit legii;
2.23. instalaţii interioare de apă – totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, amplasate după punctul de delimitare dintre reţeaua publică şi instalaţia interioară de utilizare a apei, şi care asigură transportul apei preluate din reţeaua publică la punctele de consum şi/sau la instalaţiile de utilizare;
2.24. instalaţii interioare de canalizare – totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, care asigură preluarea şi transportul apei uzate de la instalaţiile de utilizare a apei până la căminul de racord din reţeaua publică;
2.25. licenţă – actul tehnic şi juridic emis de autoritate de reglementare competentă prin care se recunoaşte calitatea de operator de servicii de utilităţi publice într-un domeniu reglementat, precum şi capacitatea şi dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilităţi publice;
2.26. lichidarea avariilor–activitate cu caracter ocazional şi urgent prin care, în cazul apariţiei unor incidente care conduc sau pot conduce la pagube importante, se iau măsuri imediate pentru împiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor, se determină, se înlătură cauzele care au condus la apariţia incidentului sau se asigură o funcţionare alternativă, se repară sau înlocuieşte instalaţia, echipamentul, aparatul etc. deteriorat, se restabileşte funcţionarea în condiţii normale sau cu parametrii reduşi până la terminarea lucrărilor necesare asigurării unei funcţionări normale.
2.27. operator – persoană juridică română sau străină care are competenţa şi capacitatea, recunoscute prin licenţă, de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu comunitar de utilităţi publice şi care asigură nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia. Operatori pot fi:
- autorităţile administraţiei publice locale sau o structură proprie a acestora cu personalitate juridică;
- asociaţiile de dezvoltare comunitară;
- societăţile comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al unităţilor administrativ-teritoriale;
- societăţile comerciale cu capital social privat sau mixt;
2.28. presiune de serviciu – presiunea ce trebuie asigurată de operator, în punctul de branşare, astfel încât să se asigure debitul normat de apă, la utilizatorul amplasat în poziţia cea mai dezavantajoasă;
2.29. punct de delimitare – locul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului se branşează la instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii. Punctul de delimitare asigură identificarea poziţiei de montare a dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor, stabilirea apartenenţei instalaţiilor, ca şi precizarea drepturilor, respectiv a obligaţiilor ce revin părţilor cu privire la exploatarea, întreţinerea şi repararea acestora. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de canalizare şi reţeaua publică de canalizare se face prin căminul de racord, care este prima componentă a reţelei publice, în sensul de curgere a apei uzate;
2.30. racord de canalizare – partea din reţeaua publică de canalizare care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv căminul de racord;
2.31. repartitor de costuri – aparat cu indicaţii adimensionale destinat măsurării, înregistrării şi individualizării consumurilor de apă pentru fiecare proprietar al unui condominiu. Contoarele de apă montate în aval de contorul de branşament pot fi utilizate numai ca repartitoare de costuri;
2.32. reţea de transport a apei – parte a sistemului public de alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie;
2.33. reţea de distribuţie a apei – parte a sistemului public de alimentare cu apă, alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe, care asigură distribuţia apei la doi ori la mai mulţi utilizatori independenţi;
2.34. reţea de canalizare – parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din canale colectoare, canale de serviciu, cămine, guri de scurgere şi construcţii anexe care asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la doi ori de la mai mulţi utilizatori independenţi;
2.35. secţiune de control – locul de unde se prelevează probe de apă în vederea analizelor de laborator, acest loc fiind:
- pentru apa potabilă şi industrială: căminul de branşament;
- pentru apa uzată: căminul de racord;
2.36. serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare – totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul acesteia.
2.37. serviciu de alimentare cu apă – totalitatea activităţilor necesare pentru:
- captarea apei brute, din surse de suprafaţă sau subterane;
- tratarea apei brute;
- tansportul apei potabile şi/sau industriale;
- înmagazinarea apei;
- distribuţia apei potabile şi/sau industriale;
2.38. serviciu de canalizare – totalitatea activităţilor necesare pentru:
- colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare;
- epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;
- colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora;
- evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri similare derivate din activităţile prevăzute mai sus;
- evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor;
2.39. sistem de alimentare cu apă –din municipiul Buzău se compune din:(anexa 1)
captările de apă subterană (Crâng, Lipia, Sud, Zahăr, Est);
conductele de aducţiune;
staţiile de pompare (Crâng, Sud, Zahăr, Est);
rezervoarele de înmagazinare (Crâng, Sud, Zahăr, Est);
reţelele de transport şi distribuţie;
staţiile din hidrofor din punctele şi centralele termice;
branşamentele, până la punctul de delimitare.
2.40.sistem de canalizare – din municipiul Buzău se compune din: (anexa 2)
reţelele de canalizare;
racordurile de canalizare;
staţiile de pompare;
staţia de epurare;
colectoare de evacuare în emisar.
2.41. utilaj de bază – totalitatea aparatelor şi maşinilor necesare asigurării procesului tehnologic şi a căror oprire, sau scoatere din funcţiune afectează sau poate afecta esenţial desfăşurarea activităţii;
2.42. utilizatori – persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct sau indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii;
Art.3.- La elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, Consiliul Local al Municipiului Buzau a respectat următoarele principii :
securitatea serviciului;
tarifarea echitabilă;
rentabilitatea, calitatea
şi eficienţa serviciului;
transparenţa şi
responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele,
sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale
acestora;
continuitatea din punct de
vedere cantitativ şi calitativ;
adaptabilitatea la
cerinţele utilizatorilor;
accesibilitatea egală a
utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale;
respectarea
reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor,
protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei.
Art.4.- (1) Serviciile prestate prin sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare au drept scop asigurarea alimentării cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul Municipiului Buzau şi trebuie să îndeplinească la nivelul utilizatorilor, în punctele de delimitare/separare a instalaţiilor, parametrii tehnologici şi programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare şi cerinţele indicatorilor de performanţă aprobate de Consiliul Local al Municipiului Buzau.
(2) Propunerile de
indicatori de performanţă ai serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare la utilizatori, vor fi supuse dezbaterii publice, înaintea
aprobării, având în vedere necesitatea asigurării alimentării cu
apă, canalizării şi epurării apelor uzate pentru toţi
utilizatorii de pe teritoriul localităţii Buzău.
Art.5.- (1) Apa
potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu apă este
destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodăreşti ale
populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici
şi, după caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în
lipsa apei industriale.
(2) Apa potabilă
distribuită utilizatorilor trebuie să îndeplinească, la
branşamentele acestora, condiţiile de potabilitate şi parametrii
de debit şi presiune prevăzute în normele tehnice şi reglementările
legale în vigoare.
(3) Utilizarea apei potabile
în alte scopuri decât cele menţionate la alin. (1) este permisă numai
în măsura în care există disponibilităţi faţă de
necesarul de apă potabilă al localităţii, stabilit potrivit
prescripţiilor tehnice în vigoare.
(4) În cazul în care cerinţele de apă
potabilă ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral
aceştia pot să-şi asigure alimentarea cu apă potabilă
prin sisteme proprii, realizate şi exploatate în condiţiile legii;
(5) Se interzice orice
legătură sau interconectare între sistemele de alimentare cu apă
potabilă şi sistemele de alimentare cu apă industrială ale
agenţilor economici.
Art.6.-(1) Sistemul de
canalizare trebuie să asigure, cu precădere, colectarea, transportul,
epurarea şi evacuarea într-un receptor natural a apelor uzate provenite de
la utilizatorii serviciului de alimentare cu apă, precum şi a apelor
pluviale sau de suprafaţă colectate de pe teritoriul Municipiului
Buzau.
(2) Nămolurile
provenite din sistemele de canalizare şi din staţiile de epurare a apelor
uzate orăşeneşti se tratează şi se prelucrează în
vederea neutralizării, deshidratării, depozitării controlate sau
valorificării, potrivit reglementărilor legale în vigoare privind
protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi
sănătatea populaţiei.
(3)Apele uzate evacuate în
sistemele de canalizare trebuie să respecte condiţiile precizate prin
acordul de preluare în canalizare, respectiv prin contractul de prestare a
serviciului, ca şi pe cele impuse prin reglementările tehnice în
vigoare astfel încât, prin natura, cantitatea ori calitatea lor să nu
conducă la:
a)degradarea
construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemelor de
canalizare;
b) diminuarea
capacităţii de transport a reţelelor şi a canalelor
colectoare;
c) perturbarea funcţionării
normale a staţiei de epurare prin depăşirea debitului şi a
încărcării sau prin inhibarea proceselor de epurare;
d) apariţia unor
pericole pentru igiena şi sănătatea populaţiei sau a
personalului de exploatare a sistemului;
e) apariţia pericolelor
de explozie.
(4)Evacuarea în receptorii
naturali a apelor uzate epurate şi depozitarea nămolurilor provenite
din staţiile de epurare se fac numai în condiţiile calitative şi
cantitative precizate în avizele, acordurile şi autorizaţiile de
mediu eliberate de autorităţile competente, potrivit
reglementărilor în vigoare din domeniul protecţiei
calităţii apei şi a mediului, astfel încât să se garanteze
protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea
populaţiei.
(5) Preluarea în sistemele
de canalizare a apelor uzate provenite de la agenţi economici industriali
sau de la alţi utilizatori neracordaţi la reţelele de
distribuţie a apei se poate aproba numai în măsura în care
capacitatea sistemelor nu este depăşită din punct de vedere
hidraulic sau al încărcării cu substanţe impurificatoare şi
numai dacă nu conţin poluanţi toxici sau care pot inhiba ori
bloca procesul de epurare.
Art.7.-(1) Măsurarea cantităţilor de apă preluate sau furnizate de operatori, prin intermediul sistemelor de alimentare cu apă, sub formă de apă potabilă este obligatorie. Aceasta se realizează prin montarea la nivelul punctului de delimitare/separare a instalaţiilor a echipamentelor de măsurare-înregistrare şi control, cu respectarea prevederilor specifice în domeniu, emise de autoritatea de reglementare competentă.
(2)
Instalaţiile din amonte de punctul de delimitare aparţin sau sunt în
administrarea Companiei de Apă Buzău, iar cele din aval, aparţin
sau sunt în administrarea utilizatorului, după caz. Noţiunile de
amonte şi aval corespund sensului de curgere a apei în instalaţii,
dinspre operator spre utilizator.
(3)Până la
montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăşi consumul
stabilit în regim pauşal prevăzut de Normativul 29/N.
Art.8.- (1) În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apă şi de canalizare, Consiliul Local al Municipiului Buzau are responsabilitatea planificării şi urmăririi lucrărilor de investiţii necesare funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin prescripţiile tehnice. În acest scop se vor institui sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, plecându-se de la un plan director de perspectivă.
(2)Hotărârile
de dare în administrare sau contractele de delegare a gestiunii, după caz,
vor prevedea sarcinile concrete ale autorităţilor administraţiei
publice locale şi ale operatorului în ceea ce priveşte realizarea
investiţiilor.
(4) Întreruperea alimentării cu apă şi a evacuării
apelor uzate la canalizare este permisă numai în cazuri prevăzute de
lege sau de prezentul regulament, precum şi în cazurile de forţă
majoră.
(5) Reţeaua de alimentare cu apă, inclusiv
branşamentele, intră în obligaţiile de întreţinere şi
reparaţie ale operatorului.
(6) În vederea
îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alineatele 3, 4 şi 5,
operatorul va asigura exploatarea, întreţinerea şi repararea
reţelelor, în conformitate cu instrucţiunile tehnice specifice, pe
baza unui program anual de revizii tehnice, reparaţii curente şi
capitale, modernizări şi investiţii.
(7) La solicitarea
utilizatorilor operatorul va interveni pentru asigurarea
continuităţii funcţionării reţelei de canalizare. În
cazul constatării existenţei unor obturări ale canalizării
din vina dovedită a utilizatorului, cheltuielile vor fi suportate de
către acesta.
CAPITOLUL II
Siguranţa serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare
SECŢIUNEA 1
Art.9.- (1) Prezentul regulament
stabileşte documentaţia tehnică minimă necesară
desfăşurării serviciului
de alimentare cu apă şi a serviciului de canalizare.
(2) Regulamentul
stabileşte documentele necesare exploatării, obligaţiile
proiectantului de specialitate, ale unităţilor de execuţie cu
privire la întocmirea, reactualizarea, păstrarea şi manipularea
acestor documente.
(3) Detalierea
prevederilor prezentului regulament privind modul de întocmire, păstrare
şi reactualizare a evidenţei tehnice se va face prin
instrucţiuni/proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de
instalaţii.
(4) Personalul de conducere al operatorului
răspunde de existenţa, corecta completare şi păstrare a
documentaţiilor tehnice conform prevederilor prezentului regulament.
Art.10.- Proiectarea şi realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de canalizare, sau a părţilor componente ale acestora se realizează în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice de proiectare şi execuţie în vigoare, avizate de autorităţile competente, iar proiectul va ţine seama de reglementările în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului.
Art.11.- Operatorul (S.C. Compania de Apă S.A. Buzău) deţine şi actualizează documentele:
a) actele de proprietate,
sau contractul prin care s-a făcut delegarea de gestiune;
b) planul cadastral al
situaţiei terenurilor;
c) planurile
generale cu amplasarea construcţiilor şi instalaţiilor aflate în
exploatare, inclusiv cele subterane, aduse la zi cu toate modificările sau
completările;
d) planurile
clădirilor sau ale construcţiilor speciale având notate toate
modificările sau completările la zi;
e) studiile, datele
geologice, geotehnice şi hidrotehnice cu privire la terenurile pe care
sunt amplasate lucrările aflate în exploatare sau conservare, precum
şi cele privind gospodărirea apelor, cu avizele necesare;
f) cărţile tehnice
ale construcţiilor;
g) documentaţia
tehnică a utilajelor şi instalaţiilor şi, după caz,
autorizaţiile de punere în funcţiune a acestora;
h) procese-verbale
de constatare în timpul execuţiei şi planurile de execuţie ale
părţilor de lucrări sau ale lucrărilor ascunse;
i) proiectele de
execuţie ale lucrărilor, cuprinzând memoriile tehnice, breviarele de
calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile şi schemele
instalaţiilor şi reţelelor etc.;
j) documentele de
recepţie, preluare şi terminare a lucrărilor cu :
a) procese-verbale de
măsurători cantitative de execuţie;
b) procese-verbale de
verificări şi probe inclusiv probele de performanţă şi
garanţie, buletinele de verificări, analiză şi
încercări;
c) procese-verbale de
realizare a indicatorilor tehnico-economici;
d) procese-verbale de punere
în funcţiune;
e) procese-verbale de dare
în exploatare;
f) lista echipamentelor
montate în instalaţii cu caracteristicile tehnice;
g) procese-verbale de
preluare ca mijloc fix în care se consemnează rezolvarea
neconformităţilor şi a remedierilor;
h) documentele de aprobare a
recepţiilor şi de predare în exploatare;
k) schemele de
funcţionare a instalaţiilor, planurile de ansamblu, desenele de
detaliu actualizate conform situaţiei de pe teren, planurile de ansamblu
şi de detaliu ale fiecărui utilaj şi/sau ale fiecărei
instalaţii, inclusiv planurile şi cataloagele pieselor de schimb;
l) instrucţiunile
furnizorilor de echipament sau ale organizaţiei de montaj privind
manipularea, exploatarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor
şi instalaţiilor, precum şi cărţile/fişele
tehnice ale echipamentelor principale ale instalaţiilor;
m) normele generale
şi specifice de protecţie a muncii aferente fiecărui echipament,
fiecărei instalaţii sau fiecărei activităţi;
n) planurile de
dotare şi amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de
apărare a obiectivului în caz de incendiu, calamităţi sau alte
situaţii excepţionale;
o) regulamentul de
organizare şi funcţionare şi atribuţiile de serviciu pentru
întreg personalul;
p) avizele şi
autorizaţiile legale de funcţionare pentru clădiri, laboratoare,
instalaţii de măsură, inclusiv cele de protecţie a mediului
obţinute în condiţiile legii ;
q) inventarul
instalaţiilor şi liniilor electrice conform instrucţiunilor în
vigoare;
r) instrucţiuni
privind accesul în incintă şi instalaţii;
s)documentele referitoare la
instruirea, examinarea şi autorizarea personalului;
t) registre de
control, de sesizări şi reclamaţii, de dare şi retragere
din exploatare, de manevre, de admitere la lucru etc.;
u) bilanţul
cantităţilor de apă, conform proiectului şi rezultatele
bilanţurilor periodice întocmite conform prevederilor legale.
Art.12.- (1) Documentele puse la dispoziţie de autoritatea publică locală, după caz, se vor păstra la sediul sau la punctele de lucru ale operatorului de pe raza de operare.
(2)
Documentaţiile referitoare la construcţii de orice fel se vor întocmi,
reconstitui, completa şi păstra conform normelor legale referitoare
la „Cartea tehnică a construcţiei”.
Art.13.- (1) Documentaţia de bază a lucrărilor şi datele generale necesare exploatării vor fi întocmite numai de agenţi economici specializaţi în proiectare, care o vor preda titularului de investiţie.
(2) Agenţii
economici care au întocmit proiectele au obligaţia de a corecta toate
planurile de execuţie, în toate exemplarele în care s-au operat
modificări pe parcursul execuţiei şi, în final, să înlocuiască
aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situaţiei
reale de pe teren şi să predea proiectul pe sistem informaţional
şi de evidenţă pentru exploatarea, întreţinerea şi
repararea instalaţiilor proiectate.
(3)
Organizaţiile de execuţie şi/sau montaj au obligaţia ca,
odată cu predarea lucrărilor, să predea şi schemele,
planurile de situaţii şi de execuţie modificate conform
situaţiei de pe teren. În cazul în care nu s-au făcut modificări
faţă de planurile iniţiale, se va preda câte un exemplar din
aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu s-au făcut
modificări în timpul execuţiei.
(4) În timpul
execuţiei lucrărilor se interzic abaterile de la documentaţia
întocmită de proiectant, fără avizul acestuia.
Art.14.- (1) Autorităţile administraţiei publice locale deţinătoare de instalaţii tehnologice din infrastructura tehnico-edilitară aferente serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi operatorii care au primit în gestiune delegată aceste servicii în totalitate sau numai unele activităţi componente ale acestuia au obligaţia să-şi organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază prevăzute la 0, organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu uşurinţă.
(2) Pentru nevoile
curente de exploatare se vor folosi numai copii de pe planurile, schemele
şi documentele aflate în arhivă.
(3)
Înstrăinarea sub orice formă a planurilor, schemelor sau documentelor
aflate în arhivă este interzisă.
(5) Fiecare document va avea
anexat un borderou în care se vor menţiona:
data întocmirii
documentului;
a) numărul de exemplare
originale;
b) calitatea celui care a
întocmit documentul;
c) numărul de copii
executate;
d) necesitatea copierii,
numele, prenumele şi calitatea celui care a primit copii ale e) documentului,
numărul de copii primite şi calitatea celui care a aprobat copierea;
f) data fiecărei
revizii sau actualizări;
g) calitatea celui care a
întocmit revizia/actualizarea şi calitatea celui care a aprobat;
h) data de la care
documentul revizuit/actualizat a intrat în vigoare;
i) lista persoanelor
cărora li s-au distribuit copii după documentul revizuit/actualizat;
j) lista persoanelor care au
restituit la arhivă documentul primit anterior
revizuirii/modificării.
Art.15.- (1) Pentru toate echipamentele se vor întocmi fişe tehnice care vor conţine toate datele din proiect, din documentaţiile tehnice predate de furnizori sau de executanţi şi din datele de exploatare luate de pe teren certificate prin acte de recepţie care trebuie să confirme corespondenţa lor cu realitatea.
(2) Pe durata
exploatării, în fişele tehnice se vor trece date privind:
a) incidentele sau
avariile;
b) echipamentele care au
fost afectate ca urmare a incidentului sau avariei;
c) incidentele sau avariile
altor echipamente produse de incidentul sau avaria în cauză;
d) reparaţiile
efectuate pentru înlăturarea incidentului/avariei;
e) costul reparaţiilor
accidentale sau planificate;
f) lista de piese
şi/sau subansambluri înlocuite cu ocazia reparaţiei accidentale sau
planificate;
g) componenţa şi
echipa care a efectuat reparaţia accidentală sau planificată,
chiar în cazul în care reparaţia s-a executat de alt agent economic;
h) perioada cât a durat
reparaţia, planificată sau accidentală;
i) comportarea în exploatare
între două reparaţii planificate;
j) data scadentă
şi tipul următoarei reparaţii planificate (lucrări de
întreţinere curentă, revizii tehnice, reparaţii curente şi
capitale);
k) data scadentă a
următoarei verificări periodice;
l) buletinele de
încercări periodice şi după reparaţii;
(3) Fişele
tehnice se întocmesc pentru utilajele de bază, pentru fundaţiile
acestora şi a echipamentelor, instalaţiile de legare la pământ,
dispozitivele de protecţie şi pentru instalaţiile de
comandă, teletransmisie şi telecomunicaţii.
(4) Pentru canale de
aducţiune şi evacuare, clădiri, coşuri de fum şi
altele asemenea, precum şi pentru instalaţiile de ridicat, cazane
şi recipiente sub presiune se va întocmi şi folosi documentaţia
cerută de normele legale în vigoare.
(5) Separat de
fişele tehnice, pentru utilajele de bază (echipament sau aparataj) se
va ţine o evidenţă a lucrărilor de întreţinere
curentă, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale.
Art.16.-(1) Utilajele de bază, echipamentele auxiliare (pompe, motoare etc.), precum şi principalele instalaţii mecanice (rezervoare, ascensoare, stăvilare, poduri rulante, macarale etc.) trebuie să fie prevăzute cu plăcuţe indicatoare cuprinzând datele de identificare pentru echipamentul respectiv în conformitate cu normele în vigoare.
(2) Toate echipamentele
menţionate la alineatul (1), precum şi conductele, barele electrice,
instalaţiile independente, trebuie să fie numerotate după un
sistem care să permită identificarea rapidă şi uşor
vizibilă în timpul exploatării.
(3) La punctele de
conducere a exploatării trebuie să se găsească atât
schemele generale ale instalaţiilor (schemele normale de funcţionare
electrice şi mecanice), cât şi, după caz, cele ale
instalaţiilor auxiliare (dozatoare, filtre, aer comprimat, alimentarea cu
apă a instalaţiilor fixe de stins incendiul, iluminatul principal
şi de siguranţă etc.) potrivit specificului
activităţii şi atribuţiilor.
(4) Schemele trebuie
actualizate astfel încât să corespundă situaţiei reale din
teren, iar numerotarea şi notarea din scheme trebuie să corespundă
notării reale a instalaţiilor conform alineatului (2).
(5) Schemele normale de
funcţionare vor fi afişate la loc vizibil.
Art.17.- (1) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne pe baza cărora se realizează conducerea operativă a instalaţiilor trebuie să fie clare, exacte, să nu permită interpretări diferite pentru o aceeaşi situaţie, să fie concise şi să conţină date asupra echipamentului, metodelor pentru controlul stării acestuia, asupra regimului normal şi anormal de funcţionare şi asupra modului de acţionare pentru prevenirea incidentelor/avariilor.
(2)
Instrucţiunile/procedurile tehnice interne trebuie să delimiteze
exact îndatoririle personalului cu diferite specialităţi care
concură la exploatarea, întreţinerea sau repararea echipamentului
şi trebuie să cuprindă cel puţin:
a) îndatoririle,
responsabilităţile şi competenţele personalului de
deservire;
b) descrierea
construcţiei şi funcţionării echipamentului, inclusiv
scheme şi schiţe explicative;
c) reguli referitoare la
deservirea echipamentelor în condiţiile unei exploatări normale
(manevre de pornire/oprire, manevre în timpul exploatării, manevre de
scoatere şi punere sub tensiune);
d) reguli privind controlul
echipamentului în timpul funcţionării în exploatare normală;
e) parametrii normali, limită
şi de avarie ai echipamentului;
f) reguli de prevenire
şi lichidare a avariilor;
g) reguli de prevenire
şi stingere a incendiilor;
h) reguli de anunţare
şi adresare;
i) enumerarea
funcţiilor/meseriilor pentru care este obligatorie însuşirea
instrucţiunii/procedurii şi promovarea unui examen sau autorizarea;
j) măsuri pentru
asigurarea protecţiei muncii.
(3)
Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se elaboreaza de coordonatorul
locului de muncă , se verifica de reprezentantul managementului integrat
şi sunt aprobate de directorul general, menţionându-se data
intrării în vigoare.
a)
Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se revizuiesc anual si/sau ori
de câte ori este nevoie completindu-se rubrica ,,Actualizari”si se schimba
versiunea conform PL 02 Ghid de elaborarea a procedurilor.
Instrucţiunile/procedurile tehnice interne cu modificările şi
completările aferente se difuzeaza cu ,,Lista de difuzare” personalului
obligat să le cunoască şi să aplice instrucţiunea/procedura
respectivă.
Art.18.- (1) Fiecare operator care desfăşoară una sau mai multe activităţi specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să elaboreze, să revizuiască şi să aplice instrucţiuni/proceduri tehnice interne.
(2) În vederea
aplicării prevederilor alineatului (1) toţi operatorii vor întocmi
liste cu instrucţiunile/procedurile tehnice interne necesare, cu care vor
fi dotate locurile de muncă. Lista instrucţiunilor/procedurilor
tehnice interne va cuprinde, după caz, cel puţin:
a)
instrucţiuni/proceduri tehnice interne generale;
b)
instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru exploatarea
instalaţiilor principale;
c)
instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru principalele utilaje şi
instalaţii auxiliare;
d)
instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea manevrelor
curente;
e)
instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru lichidarea avariilor;
f)
instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru protecţii şi
automatizări;
g)
instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea lucrărilor
de întreţinere.
Art. 19.- (1) În instrucţiunile/procedurile tehnice interne va fi descrisă schema normală de funcţionare a fiecărui utilaj, instalaţie, echipament şi pentru fiecare construcţie, menţionându-se şi celelalte scheme admise de funcţionare a instalaţiei, diferite de cea normală, precum şi modul de trecere de la o schemă normală la una alternativă.
(2) Pe scheme se vor
figura simbolic starea normală de funcţionarea elementelor
componente.
(3) Abaterile de la
funcţionarea în schema normală de funcţionare se aprobă de
conducerea tehnică a operatorului şi se consemnează în
evidenţele de operare ale personalului de deservire şi de conducere
operativă.
(2)
Documentaţia operativă şi evidenţele tehnice trebuie
examinate zilnic de personalul tehnic ierarhic superior, care va dispune
măsurile necesare pentru eliminarea eventualelor defecte şi
deranjamente constatate în funcţionarea instalaţiilor, sau pentru
creşterea eficienţei şi siguranţei în exploatare.
Îndatoririle personalului de
operare
Art.21. (1) Personalul de operare se compune din toţi salariaţii care deservesc instalaţiile de alimentare cu apă şi de canalizare având ca sarcină de serviciu principală supravegherea funcţionării şi executarea de manevre în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalaţie sau într-un ansamblu de instalaţii.
(2) Subordonarea pe linie de
exploatare şi tehnico-administrativă, precum şi
obligaţiile, drepturile şi responsabilităţile personalului
de deservire se trec în fişa postului şi în regulamentele/procedurile
tehnice interne.
(3)Locurile de muncă în
care este necesară desfăşurarea activităţii se
stabileşte de operator în procedurile proprii funcţie de:
a) gradul de periculozitate
a instalaţiilor şi al procesului tehnologic;
b)gradul de automatizare a
instalaţiilor;
c)gradul de
siguranţă necesar în asigurarea serviciului;
d)necesitatea supravegherii
instalaţiilor şi procesului tehnologic;
e)existenţa
teletransmisiei datelor şi a posibilităţilor de executare a
manevrelor de la distanţă;
f) posibilitatea
intervenţiei rapide pentru prevenirea şi lichidarea incidentelor,
avariilor şi incendiilor.
(4) Funcţie de
condiţiile specifice de realizare a serviciului, operatorul poate stabili
ca personalul să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu
prin supravegherea mai multor instalaţii amplasate în locuri diferite.
Art.22. Principalele
lucrări ce trebuie cuprinse în fişa postului personalului de
deservire, privitor la exploatare şi execuţie operativă, constau
în:
a)supravegherea instalaţiilor;
b)controlul curent al instalaţiilor;
c)executarea de manevre;
d)lucrări de întreţinere periodică;
e)lucrări de întreţinere neprogramate;
f)lucrări de intervenţii accidentale.
Art.23. (1) Lucrările de întreţinere periodice sunt cele prevăzute în instrucţiunile furnizorilor de echipamente, regulamente de exploatare tehnică şi în instrucţiunile/procedurile tehnice interne şi se execută, de regulă, fără oprirea utilajelor de bază.
(2)Lucrările de
întreţinere curentă neprogramate se execută în scopul prevenirii
sau eliminării deteriorărilor, avariilor sau incidentelor şi vor
fi definite în fişa postului şi în instrucţiunile de exploatare.
Art.24. (1) În timpul prestării serviciului, personalul trebuie să menţină regimul cel mai sigur şi economic în funcţionarea instalaţiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucţiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de regim şi dispoziţiile personalului ierarhic superior pe linie de exploatare sau tehnic-administrativă.
(2)Instalaţiile,
echipamentele sau utilajele trebuie supravegheate conform sistemului de
supraveghere stabilit, dacă este în funcţiune sau rezervă
operaţională.
(3)Înregistrarea datelor de
exploatare se face la intervalul de timp stabilit în proceduri, în
condiţiile stabilite la 0
(4)În cazul pornirii unor
echipamente, la care conform instrucţiunilor trebuie asigurată o
anumită viteză de încărcare sau paliere de funcţionare,
înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalele de timp stabilite,
până la stabilizarea parametrilor normali de funcţionare.
Analiza şi evidenţa incidentelor
şi avariilor
Art.25.- (1) În scopul creşterii siguranţei în funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi a continuităţii serviciului, operatorii vor întocmi proceduri de analiză operativă şi sistematică a evenimentelor nedorite care au loc în instalaţiile aparţinând sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, stabilindu-se măsuri privind creşterea fiabilităţii echipamentelor şi schemelor tehnologice, îmbunătăţirea activităţii de exploatare, întreţinere şi reparaţii şi creşterea nivelului de pregătire şi disciplină a personalului.
(2) Procedurile
prevăzute la alineatul (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului
Regulament-cadru şi vor fi aprobate de autoritatea administraţiei
publice locale.
Art.26.- Evenimentele ce se analizează se referă, în principal, la:
a) defecţiuni curente;
b) deranjamente la
captări, staţii de tratare, reţele de transport şi de
distribuţie a apei;
c) deranjamente la
instalaţiile de colectare, de transport, la staţiile de epurare a
apelor uzate şi la cele de tratare şi depozitare a nămolurilor;
d) incidente şi avarii
– anexa nr.8;
e) abateri sistematice ale
parametrilor apei distribuite;
f) limitări de consum
impuse de anumite situaţii existente la un moment dat în sistem.
Art.27. (1) Defecţiunile curente sunt caracterizate ca o abatere de la starea normală sau ca o deficienţă a echipamentelor sau a instalaţiilor, care nu duce la oprirea acestora.
(2) Defecţiunile se
constată de către personalul de operare, în timpul supravegherii
şi controlului instalaţiilor şi se remediază în
conformitate cu procedurile aprobate.
(3) Defecţiunile pentru
a căror remediere este necesară intervenţia altui personal decât
cel de operare, sau oprirea utilajului/instalaţiei, se înscriu în
registrul de defecţiuni.
(4) Deranjamentele din
reţelele de transport şi distribuţie sunt acele defecţiuni
care conduc la întreruperea serviciului către utilizatorii alimentaţi
de la o ramură a reţelei de transport sau dintr-o reţea de
distribuţie.
(5) Deranjamentele din
staţiile de tratare sau de pompare constau în oprirea prin protecţie,
voită sau forţată a unui echipament sau instalaţie, care nu
influenţează în mod direct producerea de apă potabilă,
fiind caracteristice echipamentelor şi instalaţiilor anexă. Se
consideră deranjament şi oprirea utilajelor auxiliare care au
determinat intrarea automată în funcţiune a utilajului de
rezervă.
Art.28. (1) Se consideră incidente următoarele evenimente:
declanşarea sau oprirea
forţată a instalaţiilor indiferent de durată, dar care nu
îndeplinesc condiţiile de avarie;
a) declanşarea sau
oprirea forţată a utilajelor auxiliare, fără ca acestea
să fie înlocuite prin anclanşarea automată a rezervei şi
care conduce la reducerea cantităţii de apă produsă,
transportată sau furnizată;
b) reducerea
cantităţii de apă potabilă disponibilă sau a
parametrilor de livrare a acesteia ori a apelor uzate preluate, sub limitele
stabilite prin reglementări, pe o durată mai mare de 60 minute, ca
urmare a defecţiunilor din instalaţiile proprii.
(3) Prin excepţie de la
alineatul (1) nu se consideră incidente următoarele evenimente:
a) ieşirea din
funcţiune a unei instalaţii ca urmare a acţionării corecte
a elementelor de protecţie şi automatizare, în cazul unor evenimente
care au avut loc într-o altă instalaţie, ieşirea din
funcţiune fiind consecinţa unui incident localizat şi înregistrat
în acea instalaţie;
b) ieşirea din
funcţiune sau scoaterea din exploatare a unei instalaţii sau
părţi a acesteia, datorită unor defecţiuni ce pot să
apară în timpul încercărilor profilactice pe partea electrică
sau de automatizări, corespunzătoare scopului acestora;
c) ieşirea din
funcţiune a unei instalaţii auxiliare sau a unui element al acesteia,
dacă a fost înlocuit automat cu rezerva, prin funcţionarea
corectă a anclanşării automate a rezervei şi nu a avut ca
efect reducerea cantităţii de apă livrate utilizatorului sau
preluării apelor uzate de la acesta;
d) scoaterea
accidentală din funcţiune a unei instalaţii sau a unui element
al acesteia în scopul eliminării unor defecţiuni, dacă a fost
înlocuit cu rezerva şi nu a afectat alimentarea cu apă sau preluarea
apelor uzate la/de la utilizatori;
e) scoaterea din exploatare
în mod voit a unei instalaţii pentru prevenirea unor eventuale accidente
umane sau calamităţi;
f) întreruperile sau
reducerile în livrarea apei potabile convenite în scris cu utilizatorii care ar
putea fi afectaţi.
Art.29. (1) Se consideră avarii următoarele evenimente :
a) întreruperea
accidentală, totală sau parţială a livrării apei
potabile către utilizatori pentru o perioadă mai mare de 6 ore;
b) întreruperea
accidentală, totală sau parţială a livrării apei
potabile sau industriale către operatorii economici pe o perioadă mai
mare decât limitele prevăzute în contracte;
c) defectarea sau
ieşirea accidentală din funcţiune a utilajelor auxiliare sau a
unor instalaţii sau subansambluri din instalaţiile de producere a
apei potabile sau industriale, care conduc la reducerea cantităţilor
utilizabile cu mai mult de 30% pe o durată mai mare de 72 de ore;
d) defectarea sau
ieşirea accidentală din funcţiune a unor instalaţii de
producere sau transport a apei potabile sau industriale, indiferent de efectul
asupra utilizatorilor, dacă fac ca acestea să rămână
indisponibile pe o durată mai mare de 72 de ore;
e) defectarea sau
ieşirea accidentală din funcţiune a instalaţiilor de
producere şi transport a apei potabile şi industriale, care conduc la
reducerea cantităţii livrate cu mai mult de 50% pe o durată mai
mare de o oră;
(3) Dacă pe durata
desfăşurării evenimentului, ca urmare a consecinţelor
avute, acesta îşi schimbă categoria de încadrare, respectiv din
incident devine avarie, evenimentul se va încadra pe toată durata
desfăşurării lui în categoria avariei.
Art.30. Analiza avariei se efectuează imediat după producerea evenimentului respectiv de către factorii de răspundere ai operatorului, de regulă, împreună cu cei ai autorităţilor administraţiei publice locale.
Art.31. Analiza fiecărui incident sau avarie va trebui să aibă următorul conţinut:
a) locul şi momentul
apariţiei incidentului sau avariei;
b) situaţia înainte de
incident sau avarie, dacă se funcţiona sau nu în schemă
obişnuită, cu indicarea abaterilor de la aceasta;
c) prilejul care a favorizat
apariţia şi dezvoltarea evenimentelor;
d) descrierea
cronologică a tuturor evenimentelor pe baza diagramelor, rapoartelor
înregistrărilor computerizate şi declaraţiilor personalului;
e) manevrele efectuate de
personal în timpul desfăşurării şi lichidării
evenimentului;
f) situaţia
funcţionării semnalizărilor, protecţiilor şi
automatizărilor;
g) efectele produse asupra
instalaţiilor, dacă a rezultat echipament deteriorat, cu descrierea
deteriorării;
h) efectele asupra
utilizatorilor, utilităţile nelivrate, durata de întrerupere,
valoarea pagubelor estimate sau alte efecte;
i) stadiul
verificărilor profilactice, reviziile şi reparaţiile pentru
echipamentul sau protecţiile care nu au funcţionat corespunzător;
j) cauzele tehnice şi
factorii care au provocat fiecare eveniment din succesiunea de evenimente;
k) modul de comportare a
personalului cu ocazia evenimentului şi modul de respectare a
instrucţiunilor;
l) influenţa schemei
tehnologice sau de funcţionare în care sunt cuprinse instalaţiile
afectate de incident sau avarie;
m) situaţia
procedurilor/instrucţiunilor de exploatare şi reparaţii şi
a cunoaşterii lor, cu menţionarea lipsurilor constatate şi a
eventualelor încălcări ale celor existente;
n) măsuri tehnice
şi organizatorice de prevenire a unor evenimente asemănătoare cu
stabilirea termenelor şi responsabilităţilor.
Art.32. (1) Analiza incidentelor şi avariilor trebuie finalizată în cel mult 5 zile de la lichidarea acestora.
(2) În cazul în care pentru
lămurirea cauzelor şi consecinţelor sunt necesare probe,
încercări, analize de laborator, sau obţinerea unor date tehnice
suplimentare termenul de finalizare a analizei incidentului sau avariei va fi
de 15 zile de la lichidarea acesteia.
(3) În cazul în care în urma
analizei rezultă că evenimentul a avut loc ca urmare a
proiectării instalaţiei, montarea instalaţiei, deficienţe
ale echipamentului, calitatea slabă a materialelor sau datorită
acţiunii sau inacţiuni altor persoane fizice sau juridice asupra sau
în legătură cu instalaţia sau echipamentul analizat, rezultatele
analizei se vor transmite factorilor implicaţi pentru punct de vedere.
(4) Analiza avariei sau
incidentului se face la nivelul operatorului care are în gestiune
instalaţiile respective cu participarea proiectantului, furnizorului de
echipament şi/sau a executantului, după caz, participarea acestora
fiind obligatorie la solicitarea operatorului sau a autorităţii
administraţiei publice locale.
(5) Dacă avaria sau
incidentul afectează sau influenţează funcţionarea
instalaţiilor aflate în administrarea altor operatori sau agenţi
economici, operatorul care efectuează analiza va solicita de la
aceştia transmiterea în maximum 48 de ore a tuturor datelor şi
informaţiilor necesare analizării avariei sau incidentului.
Art.33.- (1) Rezultatele analizei incidentului sau avariei se consemnează într-un formular tip denumit „fişă de incident”, iar la exemplarul care rămâne la operator se vor anexa documentele primare legate de analiza evenimentului.
(2) Conţinutul minim al
fişei de incident va fi în conformitate cu prevederile 0
Art.34. (1) În vederea satisfacerii în condiţii optime a necesităţilor de alimentare continuă cu apă potabilă şi a preluării apelor uzate, operatorii vor urmări evidenţierea distinctă a întreruperilor şi limitărilor, a duratei şi a cauzelor de întrerupere a utilizatorilor, inclusiv a celor cu cauze în instalaţiile acestora, dacă au afectat funcţionarea instalaţiilor proprii.
(2) Situaţia
centralizatoare privind aceste întreruperi sau limitări se va transmite
trimestrial autorităţii administraţiei publice locale.
Art.35. (1) Analiza deteriorării echipamentelor se face în scopul determinării indicatorilor de fiabilitate a acestora în condiţii de exploatare.
(2) Pentru evidenţierea
deteriorărilor de echipament care au avut loc cu ocazia incidentelor sau
avariilor, analiza se face concomitent cu analiza incidentului sau avariei
pentru fiecare echipament în parte, rezultatele consemnându-se într-un formular
tip denumit „fişă pentru echipament deteriorat” care se anexează
la fişa incidentului.
(3) Pentru evidenţierea
deteriorării echipamentelor ca urmare a încercărilor profilactice,
manipulării, reparaţiilor sau întreţinerii necorespunzătoare,
neefectuării la timp a reparaţiilor sau reviziilor planificate, a
scoaterii din funcţiune a acestor echipamente sau a instalaţiei din
care fac parte şi care au fost înlocuit cu rezerva (indiferent de modul
cum s-a făcut această înlocuire), şi care au avut loc în afara
evenimentelor încadrate ca incidente sau avarii, operatorul va ţine o
evidenţă separată pe tipuri de echipamente şi cauze.
(4) Evidenţierea
defecţiunilor şi deteriorărilor se face şi în perioada de
probe de garanţie şi punere în funcţiune după montare,
înlocuire sau reparaţie capitală.
Art.36. (1) Fişele de incidente şi de echipament deteriorat reprezintă documente primare pentru evidenţa statistică şi aprecierea realizării indicatorilor de performanţă.
(2) Păstrarea
evidenţei se face la operator pe toată perioada cât acesta
prestează/furnizează serviciul.
(3) La încheierea
activităţii de operare se aplică prevederile art.14 alin. 4.
Asigurarea siguranţei de
funcţionare a instalaţiilor
Art.37. (1) Pentru creşterea siguranţei în funcţionare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi a continuităţii alimentării cu apă şi preluării apelor uzate, operatorii vor întocmi proceduri prin care se instituie reguli de efectuare a manevrelor în instalaţiile aparţinând sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Procedurile
prevăzute la alineatul (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului
Regulament-cadru.
Art.38. Manevrele în instalaţii se execută pentru:
a) modificarea regimului de
funcţionare a instalaţiilor sau ansamblului de instalaţii fiind
determinate de necesităţile obiective de adaptare a
funcţionării la cerinţele utilizatorilor, realizarea unor
regimuri optime de funcţionare, reducerea pierderilor etc., având un
caracter frecvent şi executându-se mereu la fel, denumite manevre curente;
b) modificarea
configuraţiei instalaţiilor sau grupurilor de instalaţii
fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic,
precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a
echipamentelor pentru lucrări sau probe şi redarea lor în exploatare,
denumite manevre programate;
c) izolarea echipamentului
defect şi restabilirea circuitului funcţional tehnologic al
instalaţiei sau ansamblului de instalaţii executate cu ocazia
apariţiei unui incident, denumite manevre de lichidare a incidentelor.
Art.39.- În sensul prezentului regulament, nu sunt considerate manevre în instalaţii modificările regimurilor de funcţionare care au loc ca urmare a acţiunii sistemelor de automatizare şi protecţie sau executate curent de personalul de operare asupra sistemelor de reglaj, pe baza instrucţiunilor de exploatare, fără modificarea schemei de funcţionare aprobate.
Art.40. Manevrele trebuie concepute astfel încât:
a) succesiunea
operaţiilor în cadrul manevrelor să asigure desfăşurarea
normală a acestora;
b) trecerea de la starea
iniţială la starea finală dorită să se facă
printr-un număr minim de operaţii;
c) ordinea de succesiune a
operaţiilor trebuie să aibă în vedere respectarea procesului
tehnologic stabilit prin instrucţiunile de exploatare a echipamentului sau
a instalaţiei la care se execută manevra;
d) să fie analizate
toate implicaţiile pe care fiecare operaţie le poate avea atât asupra
instalaţiei în care se execută manevra, cât şi asupra restului
instalaţiilor legate tehnologic de aceasta, în special din punct de vedere
al siguranţei în exploatare;
e) manevra să se
efectueze într-un interval de timp cât mai scurt, stabilindu-se operaţiile
care se pot executa simultan fără a se condiţiona una pe alta,
în funcţie de numărul de executanţi şi de posibilitatea
supravegherii directe de către responsabilul de manevră;
f) să se ţină
seama de respectarea obligatorie a normelor de protecţie a muncii;
g) fiecare operaţie de
acţionare asupra unui element prin comandă de la distanţă
să fie urmată de verificarea realizării acestei comenzi sau
verificarea realizării efectului corespunzător.
h) Persoana care concepe
manevra trebuie să cunoască instalaţia în care se vor executa
operaţiile cerute de manevră, să dispună de schema detaliată
corespunzătoare situaţiei din teren şi de schema
tehnologică de executare a manevrei.
Art. 41. Manevrele în instalaţii se efectuează numai pe baza unui document scris numit foaie de manevră, care trebuie să conţină :
a) tema manevrei;
b) scopul manevrei;
c) succesiunea
operaţiilor;
d) notaţii în
legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor;
e) persoanele care
execută sau au legătură cu manevra şi
responsabilităţile lor.
Art.42. După scopul manevrei, foaia de manevră poate fi :
foaie de manevră
permanentă al cărei conţinut este prestabilit în
instrucţiunile/procedurile tehnice interne, putându-se folosi la:
a) manevre curente;
b) anumite manevre
programate, cu caracter curent;
c) anumite manevre în caz de
incident, având un caracter curent;
b) foaie de manevră
pentru manevre programate al cărui conţinut se întocmeşte pentru
efectuarea de lucrări programate sau accidentale şi care prin
caracterul său necesită o succesiune de operaţii ce nu se încadrează
în foile de manevră permanente.
Art. 43. Manevrele cauzate de incidente sau avarii se execută fără foaie de manevră. Lichidare incidentelor se execută pe baza procedurilor/instrucţiunilor întocmite în acest sens.
Art.44.(1) Întocmirea, verificarea şi aprobarea foilor de manevră se fac de către persoanele desemnate de operator, care au pregătirea necesară şi asigură executarea serviciului operativ şi tehnico-administrativ.
(2) Nu se admite verificarea
şi aprobarea foilor de manevră telefonic.
(3) În funcţie de
necesitate, la foaia de manevră se anexează o schemă de
principiu referitoare la manevra care se efectuează.
(4) Foaia de manevră
întocmită, verificată şi aprobată se pune în aplicare numai
în momentul în care există aprobarea pentru efectuarea manevrei la
echipamentul, instalaţia sau ansamblul de instalaţii în cauză
conform procedurilor aprobate.
Art. 45.Manevrele curente, programate sau accidentale pot fi iniţiate de persoane prevăzute în procedurile aprobate şi care răspund de necesitatea efectuării lor.
Art.46. Executarea manevrelor în cazul lucrărilor normale, programate, probelor profilactice, trebuie realizată astfel încât echipamentul să nu fie scos din exploatare mai devreme decât este necesar şi nici să nu se întârzie admiterea la lucru.
Art. 47. Fiecare operator va stabili prin decizie şi procedură internă nomenclatorul cu manevrele ce se execută pe bază de foi de manevră permanente sau pe bază de instrucţiuni/proceduri tehnice interne.
Art.48. (1) Darea în exploatare a echipamentelor nou-montate se face conform instrucţiunilor de proiectare şi/sau ale furnizorului de echipament cu privire la probele mecanice, rodajul mecanic, probe tehnologice şi punere în funcţiune.
(2) În perioadele de probe
mecanice ale echipamentelor, manevrele şi operaţiile respective cad
în sarcina organizaţiei care execută montajul cu participarea
personalului de exploatare.
(3) După terminarea
probelor mecanice şi eventual a rodajului în gol se face recepţia
preliminară a lucrărilor de construcţii-montaj sau
lucrările se preiau de către beneficiar cu proces-verbal de
preluare-primire, după care rodajul în sarcină şi probele
tehnologice cad în sarcina beneficiarului.
Art. 49. (1) După terminarea manevrei se vor înscrie în evidenţele operative ale instalaţiei executarea acestora conform foii de manevră, ora începerii şi terminării manevrei, starea operativă, configuraţia etc., în care s-au adus echipamentele respective, precum şi orele la care s-au executat operaţiile care prezintă importanţă în funcţionarea echipamentelor, instalaţiilor sau ansamblurilor de instalaţii.
(2) Este obligatorie
înscrierea tuturor montărilor şi demontărilor de flanşe
oarbe folosite pentru blindarea circuitelor, precum şi admiterile la
lucru, respectiv terminarea lucrărilor, conform
instrucţiunilor/procedurilor interne.
Art.50. (1) Trecerea de la schema obişnuită la o altă variantă de schemă de funcţionare se admite numai în cazurile de prevenire de incidente, accidente şi incendii, precum şi în cazurile de indisponibilitate a unor echipamente componente ale instalaţiilor respective, personalul de deservire operativă şi de comandă operativă răspunzând de manevra făcută.
(2) Trecerea de la schema
normală la una din schemele variantă se va face pe baza foii de
manevră şi cu asistenţă tehnică.
Art. 51. Orice persoană care execută, coordonează, conduce, dispune, aprobă sau participă la pregătirea, coordonarea, efectuarea manevrelor în instalaţiile sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să cunoască prevederile privind executarea manevrelor în instalaţii şi să le aplice.
CAPITOLUL III
Sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare
Art. 52. Prin sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează:
a) serviciul de alimentare
cu apă potabilă care au drept scop asigurarea apei potabile pentru
toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţii. Apa
potabilă este destinată, în ordinea priorităţilor, pentru
stingerea incendiilor, consumul spitalelor şi şcolilor, consumul
menajer, serviciilor publice, precum şi pentru consumul necesar în activităţi
productive şi comerciale;
b) serviciul de canalizare
care au drept scop asigurarea serviciilor de canalizare pentru toţi
utilizatorii de pe teritoriul localităţii. Sistemul de canalizare
este realizat în sistem mixt.
c) serviciul de epurare a
apelor uzate.
Art. 53. Sursele de alimentare cu apă sunt subterane, iar emisarul este râul Buzău.
Art. 54. Apa livrată şi apa descărcată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) apa potabilă
livrată utilizatorilor va avea proprietăţile fizico-chimice,
biologice şi organoleptice conform normativelor în vigoare;
b) apele descărcate în
reţelele de canalizare vor îndeplini condiţiile impuse de normativele
în vigoare, de avizele operatorului local care exploatează
instalaţiile de canalizare şi de acordul Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului prin agenţiile regionale din subordine
şi de prevederile Memorandumului de Finantare pentru proiectul ISPA,
Reabilitarea Staţiei de Epurare a apelor uzate, a sistemului de canalizare
şi a reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul
Buzău.Astfel, utilizatorul va dovedi că:
-apa industrială
uzată sau pretratată în concordanţă cu directivele europene
şi legislaţia română şi/sau reciclată în mod
corespunzător;
- încărcarea
efluentului provenit din industrie nu este dăunător tehnologiei
proiectate pentru staţia de epurare;
- în funcţie de
cantitatea şi calitatea efluentului produs şi de costurile de tratare
se vor achita tarife corespunzătoare aprobate de ANRSC şi Consiliul
Municipal Buzău. În cazul în care apele uzate nu se încadrează în
indicatorii de calitate care să respecte aceste condiţii,
utilizatorii în cauză au obligaţia să execute instalaţii
proprii de epurare sau de preepurare a apelor uzate.
Art.55.- (1) Pe traseul reţelelor aparţinând sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este interzisă amplasarea de construcţii provizorii sau definitive, iar pe cămine, hidranţi şi alte accesorii ale reţelelor este interzisă depozitarea de materiale, parcarea sau staţionarea mijloacelor de transport, utilajelor etc..
(2) Pentru
construcţiile ce urmează a fi executate în zona de protecţie
şi de siguranţă a conductelor reţelelor de alimentare cu
apă şi de canalizare autorizaţia de construire va fi emisă
numai după obţinerea avizului operatorului.
(3) Amplasarea de materiale
şi deşeuri precum şi plantarea de arbori pe traseele conductelor
şi reţelelor constituie contravenţie şi se
sancţionează.
Art.56. (1) Pentru prevenirea poluării apei la sursă sau în reţea se interzice distrugerea construcţiilor, a instalaţiilor, împrejmuirilor, porţilor, stâlpilor de iluminat, semnelor de avertizare, amplasate în zona de protecţie sanitară şi care, conform legislaţiei în vigoare, aparţin domeniului public.
(2) Este interzisă
afectarea funcţionării reţelelor de apă şi de
canalizare prin accesul la manevrarea armăturilor şi accesoriilor a
altor persoane, cu excepţia celor autorizate de operator şi, în
cazuri de forţă majoră, a pompierilor. În acest sens operatorul
va lua toate măsurile de siguranţă necesare.
(3) Manevrarea
armăturilor şi a instalaţiilor tehnologice din reţeaua de
distribuţie a apei se va face numai de către personalul de
specialitate al operatorului.
Art. 57. (1) Executarea de către terţi a lucrărilor de orice fel şi în special a celor de săpătură, de-a lungul traseelor sau în intersecţie cu reţelele de apă şi de canalizare, precum şi a celor de extindere a reţelelor de apă şi de canalizare se va face numai în baza unui proiect întocmit de un agent economic autorizat, însuşit de operatorul sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Predarea amplasamentului
se va face în prezenţa delegatului operatorului, pe baza unui
proces-verbal de primire/predare a instalaţiilor existente, proces-verbal
ce va obliga constructorul la protejarea, în timpul lucrărilor pe care le
efectuează, a reţelelor de apă şi de canalizare inclusiv
accesoriile.
(3) Avarierea sau
distrugerea parţială ori totală a unor părţi din
reţeaua de apă şi/sau de canalizare, provocată cu ocazia
efectuării de lucrări de construcţii, va fi remediată prin
grija persoanei juridice vinovate de producerea avarierii sau distrugerii, pe
cheltuiala sa, fără ca prin aceasta persoana juridică
vinovată să fie exonerată de plata daunelor produse operatorului
cu privire la imposibilitatea acestuia de a asigura serviciile de apă
şi/sau de canalizare. Lucrările se vor efectua imediat după
avariere sau distrugere, reglementarea aspectelor juridice sau financiare
realizându-se ulterior înlăturării avariei. După terminarea
lucrărilor de remediere reţeaua afectată trebuie să
corespundă condiţiilor pentru care a fost proiectată.
Nerefacerea în termenul solicitat de operator dă dreptul acestuia să
execute el însuşi lucrarea, costurile fiind inputate persoanei fizice sau
juridice vinovate.
(4) Persoana
responsabilă de lucrările efectuate în carosabil (şi în solidar administraţia
drumurilor) are obligaţia de aducere la cotă a tuturor accesoriilor
reţelei (cămine, guri de scurgere, hidranţi etc.)
CAPITOLUL IV
Serviciul de alimentare cu apă
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Art.58. Serviciul de alimentare cu apă se află sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale, se prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, are drept scop asigurarea alimentării cu apă, pentru toţi utilizatorii şi cuprinde activităţile de captare, tratare, transport, înmagazinare şi distribuţie.
Art. 59. Serviciul de alimentare cu apă se realizează pentru satisfacerea următoarelor necesităţi:
a) consum menajer pentru
satisfacerea nevoilor gospodăreşti zilnice ale populaţiei;
b) consumul industrial care
utilizează apă ca materie primă înglobându-se în produsul finit,
ca apă de răcire sau agent termic, ca mijloc de spălare şi
sortare etc.;
c) consum pentru nevoi
zootehnice;
d) consum pentru nevoi
publice asigurându-se spălatul şi stropitul străzilor şi a
spaţiilor verzi, funcţionarea fântânilor publice şi ornamentale
etc.;
e) consum pentru combaterea
incendiilor;
f) consum tehnologic pentru
sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare la spălatul
reţelelor de apă şi de canalizare, filtrelor, decantoarelor,
dezintegratoarelor, pregătirea soluţiilor de reactivi chimici etc..
Art. 60. În vederea unei evidenţe mai uşoare şi a creării premiselor luării unor decizii corecte şi în timp real este necesară preocuparea pentru crearea unei baze de date în format electronic structurată pe domenii:
a) date constructive;
b) date tehnologice;
c) date de cost;
d) date asupra
reparaţiilor etc.
Art. 61. Baza de date trebuie să conţină caracteristicile constructive şi tehnologice:
- material;
- dimensiuni;
- adâncime de pozare;
- anul realizării;
- poziţie şi
mărime branşamente, hidranţi, vane;
- reparaţiile
executate;
- presiunea de lucru;
- presiunea maximă în
sistem;
- presiunea de încercare;
- viteza apei;
- secţiunea de control
a calităţii apei etc..
Art. 62. Datele legate de elementele conductelor trebuie să poată fi apelate uşor în vederea introducerii într-un model de calcul/verificare a reţelei, iar pentru toate elementele importante (capetele de tronson, schimbare diametru/material, vane etc.) vor fi date şi coordonatele tridimensionale.
SECŢIUNEA a 2-a
Captarea apei
Art. 63. Apa subterană, folosită ca sursă pentru sistemele de alimentare cu apă a localităţilor, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- calitatea
corespunzătoare categoriei de folosinţă într-un procent de 95%
din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
- debitul necesar
asigurării unei distribuţii continue, avându-se în vedere
variaţiile zilnice şi sezoniere ale necesarului de apă şi
tendinţa de dezvoltare a localităţii (populaţie, edilitar).
Art. 64. (1) Zona de captare folosită pentru alimentarea cu apă a municipiului Buzău este protejată împotriva activităţilor umane neautorizate. Zonele de protecţie sanitară în regim de restricţie şi regim sever sunt stabilite conform proiectului „Studiu hidrogeologic pentru stabilirea zonelor de protecţie sanitară pentru toate sursele de apă potabilă din municipiul Buzău” întocmit de Proed S.A. Bucureşti în anul 2000 şi a H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. Planurile de situaţie sunt anexate.
Proprietarul surselor de
apă (captări, foraje, aducţiuni, staţii de pompare) are
obligaţia de a avertiza deţinătorii de terenuri din zonele de
restricţie şi regim sever asupra restricţiilor de utilizare,
construire în aceste zone.
(2) Stabilirea perimetrelor
de protecţie sanitară se face individualizat pentru fiecare
sursă, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele
de proiectare în vigoare.
(3) Zonele de captare a
apelor subterane (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate
şi construite astfel încât să fie protejate contra şiroirilor de
ape şi împotriva inundaţiilor.
(4) Zonele de captare
trebuie împrejmuite pentru prevenirea accesului public şi al animalelor,
să fie prevăzută cu pantă de scurgere pentru prevenirea
băltirii apei în cazul precipitaţiilor atmosferice.
(5) Proprietarii terenurilor
pe care se află zonele de protecţie sanitară vor fi avertizaţi
în scris asupra restricţiilor de utilizare.
Art.65. În cazul captărilor din subteran se va urmări cel puţin:
a) nivelul apei în foraj;
b) reglarea debitului de
apă extras din foraj astfel încât să nu fie antrenate particule de
nisip şi apa să fie limpede;
c) variaţia debitului
captabil;
d) protecţia contra
îngheţului;
e) efectuarea analizelor
biologice;
Art. 66. Sistemul de automatizare şi control trebuie să fie în funcţiune permanent şi sa indice cel puţin:
a) starea de funcţionare/rezerva/avarie a pompelor;
b) starea închis/deschis a vanelor;
c) nivelul/volumul apei;
d) presiunea apei.
Indiferent de tipul captării se va urmări:
transmiterea eventualelor
situaţii deosebite de exploatare, consemnate în registrul de exploatare,
personalului din schimbul următor;
efectuarea analizelor de
turbiditate;
citirea şi transmiterea
datelor de la contorul de energie electrică;
anunţarea imediată
a oricărei defecţiuni de funcţionare şi încercarea, în
limita competenţelor, remedierea acesteia.
Art. 68. La staţia de pompare se va urmări:
a) ca instalaţia
electrică să fie respectate cerinţele normativelor în vigoare;
b) ca la staţiile de
pompare importante să fie asigurată o sursă de rezervă
pentru alimentarea cu energie electrică;
c) ca sistemele de protecţie
contra suprasarcinii, a umezelii în motor, a nivelului maxim etc., să fie
funcţionale, acestea vor fi verificate lunar şi reparate numai de
personal specializat;
d) controlul zilnic în ce
priveşte zgomotul, vibraţiile produse, durata de funcţionare,
consumul de energie, starea uleiului, temperatura în lagăre etc..
Principalii parametri de
funcţionare ai staţiei de pompare vor fi înregistraţi
sistematic. Datele preluate şi prelucrate pot asigura valorile
indicatorilor de performanţă, estimări asupra debitului de apă,
economicitatea funcţionării staţiei etc..
SECŢIUNEA a 3-a
Tratarea apei brute
Art.70. (1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie corelate cu condiţiile specifice fiecărei surse, luându-se în considerare calitatea şi natura sursei. Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protecţia utilizatorilor împotriva agenţilor patogeni şi impurităţilor din apă, care pot fi agresive sau periculoase pentru sănătatea omului.
a) Dezinfecţia
finală a apei este obligatorie pentru toate instalaţiile de tratare a
apei care produc apă potabilă pentru localităţi şi în
cazul folosirii surselor de profunzime.
b) Dezinfecţia apei
se face cu substanţe clorigene.
Tehnologia de tratare trebuie să fie aleasă în aşa fel încât
să asigure un timp de contact între apă şi substanţa
dezinfectantă suficient pentru obţinerea efectului scontat. De
asemenea, trebuie să existe posibilitatea controlului substanţei
dezinfectante reziduale. Eficienţa procesului de dezinfecţie trebuie
să fie astfel încât valorile coliformilor totali şi coliformilor
fecali să corespundă exigenţelor din standardul naţional pentru
apă potabilă.
c) Procentul de probe
necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua de distribuţie, nu
trebuie să depăşească 5% din totalul probelor recoltate
într-un an calendaristic.
SECŢIUNEA a 4-a
Transportul
apei potabile
Art.71. Conductele ce transportă apă trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii:
- să asigure debitul
proiectat de apă în secţiunea respectivă;
- să fie etanşe,
pentru eficienţa funcţionării şi protecţia
spaţiului învecinat;
- să reziste la toate
presiunile de lucru din secţiunea respectivă;
- să păstreze
calitatea apei transportate.
Art. 72. La aducţiuni se vor realiza amenajările constructive şi dotările cu echipamentele adecvate pentru măsurarea şi înregistrarea debitelor, măsurarea presiunilor şi a sistemului de control şi colectare a datelor utilizând un Sistem de Control şi Achiziţie de Date (SCADA) – în curs de realizare prin programul ISPA.
Art. 73. (1) În lipsa aparatelor de măsură determinarea capacităţii de transport a aducţiunii se face prin calcul.
Determinarea
capacităţii aducţiunii prin calcul se face prin stabilirea unor
tronsoane de aducţiune care:
a) au acelaşi diametru;
b) se poate măsura
presiunea la capetele tronsoanelor;
c) se cunoaşte cota
topografică a capetelor tronsoanelor;
d) nu sunt prevăzute
legături pentru alimentarea altor utilizatori.
Dacă se cunoaşte
diametrul conductei, distanţa între două secţiuni, cotele
piezometrice ale secţiunilor de capăt, se poate calcula debitul folosind
o relaţie matematică precizată în literatura de specialitate sau
pusă la dispoziţie de fabricanţii conductelor.
Art. 74.(1) Toate componentele destinate transportului apei vor fi inspectate cel puţin săptămânal.
Inspecţia va fi
făcută, de regulă, de acelaşi personal pentru a se
obişnui cu detaliile şi a putea sesiza diferenţele de la un
control la altul. Rezultatul inspecţiei se consemnează într-o
fişă de inspecţie a cărui conţinut va fi stabilit în
cadrul procedurilor proprii. Ele stau la baza:
- întocmirii
planului de întreţinere şi a executării lucrărilor
necesare;
- executării
lucrărilor de reparaţie, dacă este cazul;
- avertizării
populaţiei dacă aspectele semnalate sunt legate de cantitatea de
apă (oprirea apei, restricţii de furnizare) sau a calităţii
acesteia (măsuri de dezinfectare suplimentară) etc.;
- luarea
măsurilor asupra intervenţiilor neautorizate în zona de
protecţie sanitară.
În timpul
inspecţiei se verifică:
- starea ventilelor
de aerisire: integritate, stare de funcţionare, prezenţa apei în
cămin, anunţându-se echipa de intervenţie pentru scoaterea apei
din cămin şi eliminarea cauzelor care au provocat inundarea, starea
vopselei etc.;
-
supratraversările: starea structurii de rezistenţă,
tendinţa râului de erodare a malurilor, suprafeţelor vopsite, starea
ventilelor de aerisire, starea căii de acces, starea
termoizolaţiei/hidroizolaţiei etc.;
- starea
suprafeţei de teren asigurată ca zonă de protecţie
sanitară: depozite de deşeuri necontrolate, folosirea
substanţelor nepermise, utilizarea apei în mod fraudulos, existenţa
mijloacelor de reperare a conductei, tendinţa de lunecare a terenului
etc.;
- mijloacele de
combatere a loviturii de berbec: starea construcţiei, starea mecanismelor
de lucru (recipient hidrofor, valoare presiune, stare vane de reglare,
închiderea de protecţie etc.);
- starea altor
mijloace de asigurare a funcţionării;
- starea
staţiei suplimentare de dezinfectare de pe traseu, dacă există;
în staţie se va intra numai pe baza unei autorizaţii de acces emise
în acest sens;
- verificarea
stării mijloacelor prin care sunt prelevate probe de apă în vederea
controlului asupra calităţii. Probele de apă potabilă vor
fi luate numai de personal special instruit, iar probele vor fi centralizate
şi, pe baza lor, se va realiza raportul anual asupra calităţii
apei, conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 75. Când există mijloace de măsurare a parametrilor de funcţionare, valorile acestora vor fi notate în fişă, iar persoana, în a cărei grijă intră supravegherea tehnologică a sistemului, va verifica dacă s-a redus capacitatea de transport, calitatea apei şi eventual va solicita cercetări mai amănunţite.
Art. 76. Lucrările de întreţinere la aducţiuni se fac punctual, ca urmare a rezultatului inspecţiei sau după un plan anual de întreţinere, astfel:
- se verifică
şi se corectează funcţionalitatea tuturor armăturilor,
căminelor: semestrial;
- se
curăţă şi se înierbează zonele de protecţie
sanitară: anual;
- se
etanşează vanele, se reface scara, capacul, se vopsesc elementele
metalice din cămine, supratraversări, elemente de semnalizare: anual;
- se verifică
subtraversările de drumuri naţionale şi căi ferate:
săptămânal;
- se verifică
stabilitatea pământului pe traseu şi eventualele tasări: lunar;
- se verifică
pierderile de apă pe tronsoane;
- se detectează
eventuale branşări neautorizate: lunar;
- se refac sistemele
de marcare/semnalizare a aducţiunii: anual;
- se spală
tronsoanele unde apar probleme (oxid de fier, dezvoltări biologice etc.):
după caz.
Art. 77. Pentru cunoaşterea performanţelor funcţionale ale aducţiunii şi reţelei, periodic, se va face verificarea presiunilor, a pierderilor de apă, iar în cazuri mai complexe, un audit de specialitate cu personalul atestat.
Art. 78. (1) Funcţie de întindere şi importanţă sistemul de transport a apei trebuie continuu supravegheat pentru a asigura debitul sau debitul şi presiunea în secţiunea de control.
(2) Aducţiunea
trebuie verificată prin debitul cu care alimentează rezervorul
măsurându-se local debitul şi presiunea în secţiunile de control
şi compararea valorilor obţinute
cu valorile din schema generală de funcţionare a sistemului.
(3) Pentru
realizarea unui bilanţ al apei şi pentru a avea o evaluare
generală a eficienţei sistemului, se va determina mărimea
pierderii de apă din sistem, prin măsurarea simultană a
debitelor sau ca valori medii pe perioade de timp cu ajutorul contoarelor de
apă, pe tronsoane.
(4) Pentru
determinarea liniei piezometrice în lungul sistemului se vor face
măsurători ale presiunii în secţiunile de control ale sistemului
care se vor compara cu datele de calcul pentru punerea în evidenţă a
unor disfuncţionalităţi pe conducta de aducţiune.
Art.79.
Pierderile de apă admisibile pentru o aducţiune trebuie să se
situeze la valori sub 5% din cantitatea
de apă intrată în sistem.
SECŢIUNEA a 5-a
Înmagazinarea apei
Art.80. (1)
Construcţiile pentru înmagazinarea apei au, în principal, rolul de
acumulare a apei pentru compensarea variaţiilor orare de debit furnizat,
rezervă pentru stingerea incendiilor şi alimentarea reţelei în
situaţia unor indisponibilităţi apărute la captare sau a
conductei de aducţiune.
În unele cazuri,
construcţiile pentru înmagazinarea apei pot îndeplini şi
funcţiuni de rupere a presiunii, asigurarea unui timp suficient de contact
între reactivi şi apă pentru realizarea unei dezinfectări în
bune condiţii, înmagazinarea apei pentru spălatul filtrelor etc.
În cazul în care apa
este înmagazinată şi stocată într-o construcţie care
cuprinde mai mult de un singur compartiment şi fiecare compartiment are
intrare şi ieşire proprie, iar compartimentele nu sunt conectate
hidraulic între ele, construcţia constituie rezervor de înmagazinare
separat, iar în cazul în care compartimentele sunt conectate hidraulic,
construcţia constituie rezervor de înmagazinare individual.
Art.81. (1) În rezervorul de înmagazinare apa trebuie să fie sanogenă şi curată, să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr ori concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană şi să îndeplinească cerinţele minime prevăzute în legislaţia în vigoare.
Apa potabilă
este considerată sanogenă şi curată, dacă în proba
prelevată la ieşirea din rezervorul de înmagazinare valorile pentru
parametrii bacterii coliforme, E.coli şi streptococi fecali sunt cele prevăzute
în legislaţia specifică şi dacă rezultatele
determinărilor pentru bacteriile coliforme arată absenţa
acestora în 95% din probele prelevate, pe durata unui an calendaristic.
Art.82. Operatorul
serviciului de alimentare cu apă trebuie să asigure prelevarea
şi analizarea unei probe de
apă de la ieşirea din fiecare rezervor de înmagazinare în
funcţiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor:
bacterii coliforme totale, E. coli, streptococi fecali, număr de colonii
la 22 grade C şi la 37 grade C, turbiditate şi dezinfectantul
rezidual . Prelevarea şi analizarea probelor de apa se face dupa
Programului de monitorizare de control si a Programului de monitorizare de
audit stabilite conform Legii 458/2002 a calitatii apei potabile, a Legii 311/2004
pentru modificarea si completarea Legii 458 si Hotaririi Guvernului 974/2004
–Norme de supraveghere , inspectie sanitata si montitorizare a calitatii apei
potabile.
Art.83.Operatorul va lua măsurile necesare pentru asigurarea unui disponibil de apă potabilă înmagazinată care să acopere minimul necesar pentru o perioadă de 12 ore, de întrerupere a prelucrării şi livrării în staţiile de tratare.
Art.84. Rezervoarele de înmagazinare trebuie să aibă posibilitatea de evacuare a apei de spălare şi existenţa unui sistem de acces pentru recoltarea de probe de apă.
Art.85. Spălarea, curăţarea, şi dezinfecţia rezervoarelor de înmagazinare este obligatorie şi trebuie realizată periodic şi ori de câte ori este necesar, iar materialele şi substanţele de curăţire şi dezinfecţie trebuie să aibă aviz sanitar de folosire.
Art.86. Rezervoarele de înmagazinare a apei vor fi exploatate şi întreţinute astfel încât să nu permităcontaminare din exterior.
Art.87.Materialele de construcţie, inclusiv vopselele, substanţele de impermeabilizare etc., a instalaţiilor de tratare a apei pentru potabilizare şi rezervoarele de înmagazinare a apei, trebuie să aibă aviz sanitar de folosire în acest scop.
Art.88.Vana pentru rezerva intangibilă de incendiu trebuie să fie sigilată în poziţia închis şi se poate deschide numai la dispoziţia organelor de pază contra incendiilor.
Art.89.Personalul de operare va urmări starea rezervoarelor de înmagazinare, izolaţia termică, aerisirea, căile de acces, pierderile de apă etc., şi va consemna nivelul apei în rezervor, temperatura apei şi debitul vehiculat.
Art.90. Operatorul, care asigură serviciul de alimentare cu apă din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare, va asigura protecţia calităţii apei în reţelele de apă, prin respectarea timpilor maximi de stagnare a apei în rezervoarele de înmagazinare, şi o va certifica prin buletine de analiză a apei, efectuate la intervalele maxime impuse prin avize, de organele de sănătate publică abilitate, dupa Programului de monitorizare de control si a Programului de monitorizare de audit stabilite conform Legii 458/2002 a calitatii apei potabile, a Legii 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii 458 si Hotaririi Guvernului 974/2004 –Norme de supraveghere , inspectie sanitata si montitorizare a calitatii apei potabile.
Art.91. Efectuarea analizelor la sursă şi în reţele se va efectua, după luarea măsurilor de spălare şi dezinfecţie necesare (conform Planului de spalare anual) ,ori de câte ori intervin lucrări de înlăturare a avariilor .
SECŢIUNEA
a 6-a
Distribuţia
apei potabile
Art.92.(1) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să asigure condiţiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii la serviciul de alimentare cu apă.
(2) Dreptul de acces
nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor
utilizatorilor, în condiţii contractuale şi cu respectarea
prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare,
extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare.
(2)
Părţile componente ale unui branşament sunt:
- o construcţie
numită cămin de apometru (de branşament), plasată pe
domeniul public sau privat, folosită pentru controlul şi
întreţinerea branşamentului, fiind vizibilă şi accesibilă;
- priza de apă
reprezentând punctul de racordare la reţeaua de distribuţie a apei;
- o conductă de
branşament care se leagă la reţeaua publică de
distribuţie;
- armătura
(vana) de concesie;
- contorul de
branşament care asigură măsurarea debitului de apă
furnizată;
- armătura
(vana) de închidere.
(3) Delimitarea
dintre reţeaua publică de distribuţie şi instalaţia
interioară a utilizatorului se face prin contorul de branşament, care
este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie.
(4)
Branşamentul până la contor, inclusiv căminul de branşament
şi contorul, aparţine reţelei publice de distribuţie a
apei, indiferent de modul de finanţare a realizării acestuia.
Art.94.(1) Toţi utilizatorii care au instalaţii de utilizare a apei vor avea acces de branşare la reţelele sistemului de alimentare cu apă în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(2) Un utilizator
trebuie să aibă, de regulă, un singur branşament de
apă, mai multe branşamente admiţându-se în cazuri speciale, justificate tehnic,
economic şi siguranţă.
(3)Operatorul poate
să refuze deschiderea unui branşament dacă instalaţiile
interioare sunt susceptibile de a dăuna funcţionării normale a
reţelei publice, ca urmare a execuţiei acesteia fără
proiect întocmit de un agent economic autorizat.
(4)Orice echipament
aflat în proprietatea utilizatorului, care poate constitui un pericol pentru
branşament, în special prin suprapresiune, trebuie să fie înlocuit
sau proprietarul va lua măsurile de siguranţă care se impun. În
caz contrar operatorul poate închide branşamentul utilizatorului.
(5)Instalaţiile
interioare de apă nu trebuie să fie susceptibile prin concepţie
sau realizare de a permite cu ocazia fenomenelor de retur al apei poluarea
reţelei publice de apă cu materii reziduale, ape nocive, sau orice alte
substanţe neadmise de normativele de calitate în vigoare.
(6)Utilizatorul are
obligaţia de a permite operatorului şi autorităţilor
abilitate de lege cu drept de control să verifice instalaţiile
interioare în legătură cu efectele dăunătoare pe care
acestea le-ar avea asupra distribuţiei sau în legătură cu
conformarea lor la normele de igienă, ori de căte ori există
indicii în acest sens.
(7)Orice utilizator
care dispune în interiorul proprietăţii sale şi de alte
instalaţii de alimentare cu apă care nu provin din sistemul public de
distribuţie al apei trebuie să notifice acest fapt operatorului.
(8)Este
interzisă utilizarea instalaţiilor interioare sau a
branşamentului ca dispozitive de punere la pământ a
instalaţiilor electrice.
(9)Nerespectarea
prevederilor alin.(7) şi (8) antrenează răspunderea
utilizatorului şi închiderea branşamentului.
(10)Vana de concesie
va fi manevrată numai de personalul specializat al operatorului.
Manevrarea vanei de concesie de către alte persoane atrage după sine
închiderea branşamentului.
(11)Lucrările
de montare, demontare, sigilare a branşamentelor şi contoarelor se
execută numai de persomalul operatorului.
Art.95.(1) Branşarea tuturor utilizatorilor de apă, persoane fizice sau juridice, la reţelele de alimentare cu apă se poate face doar în baza avizului definitiv, eliberat de operator la cererea utilizatorului, pe baza proiectului de execuţie.
(2) Eliberarea
avizului se realizează în două faze, şi anume:
- avizul de
branşare de principiu, eliberat în vederea obţinerii autorizaţiei
de construire – cuprinde datele generale privind posibilităţile
şi condiţiile de branşare a utilizatorului, date ce vor sta la
baza întocmirii documentaţiilor de către un proiectant autorizat;
- avizul de
branşare definitiv – prin care se însuşesc soluţiile tehnice
adoptate de proiectant prin detaliile de execuţie.
Documentaţia
anexată la cererea pentru avizul definitiv va conţine:
- memoriu tehnic
privind descrierea soluţiilor adoptate în cadrul proiectului pentru
branşarea la reţeaua de alimentare cu apă;
- scheme de montaj
al conductelor de apă;
- certificatul de
urbanism;
- planul de
încadrare în zonă, la scara de 1:500;
- actul de
proprietate sau o împuternicire dată de proprietar;
- planul reţelelor
în incintă.
(3) Operatorul are
obligaţia de a elibera avizul definitiv în maximum 30 de zile
calendaristice de la depunerea documentaţiei complete. În cazul în care în
momentul depunerii documentaţiei aceasta nu este completă,
operatorul, în termen de maximum 10 zile calendaristice, va solicita, în scris,
completarea documentaţiei cu documentele care lipsesc, completând în acest
sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberării
avizului, precum şi data la care s-a depus documentaţia
incompletă.
(4) Lucrările
de execuţie a racoardelor de canalizare sunt permise numai după
obţinerea ordinului de începere a execuţiei emis de operator,
indiferent de executantul lucrării. În caz contrar constituie
contravenţie şi se sancţionează.
Art.96. (1) Executarea lucrărilor de extindere pentru alimentări cu apă, inclusiv a branşamentelor de apă, se va face după obţinerea autorizaţiei de construire eliberate de autoritatea administraţiei publice locale, autorizaţie care va avea la bază avizul definitiv al operatorului.
(2) Se admite
montarea contoarelor de apă (apometre) şi în clădiri, în general
în subsoluri, cu condiţia asigurării de către utilizator a
securităţii în funcţionare şi a accesului operatorului,
stabilindu-se în acest sens clauze contractuale care să definească
drepturile şi îndatoririle fiecărei părţi în aceasta
situaţie.
(3) Darea în
funcţiune a branşamentului de apă se va face după
recepţia acestora; la recepţie se vor efectua probele de presiune
şi de etanşeitate. Punerea în funcţiune se va face după
încheierea contractului de furnizare/utilizare între operator şi
utilizator în termenul prevăzut în contract.
(4) Realizarea de
branşamente fără avizul operatorului este considerată
clandestină şi atrage, conform legislaţiei în vigoare,
răspunderea disciplinară, materială, civilă,
contravenţională, administrativă sau penală, după caz,
atât pentru utilizator, cât şi pentru executantul lucrării şi
închiderea branşamentului.
(5) Recepţia şi preluarea branşamentului ca mijloc fix se realizează conform legislaţiei în vigoare.
(6)
Întreţinerea, reparaţiile şi înlocuirea totală sau
parţială a branşamentului aparţinând sistemului, precum
şi a căminului de branşament sunt în sarcina
operatorului/prestatorului serviciului numai în cazul în care sunt predate de
către utilizator operatorului.
(7) În cazul
refacerii căilor de circulaţie operatorul va verifica dacă
accesoriile (cămine, capace, guri de scurgere, vane, hidranţi) sunt
accesibile şi la nivelul căii de rulare; în caz contrar va notifica
constructorul în vederea punerii în conformitate sau, în caz de necesitate va
reface lucrările pe cheltuiala constructorului.
Art.97.(1) Cheltuielile pentru executarea branşamentului (inclusiv a căminului de apometru) pentru utilizatori se suportă astfel:
a)
utilizatori casnici – condominiile
Branşamentul se execută pe domeniul public de către operatorul sistemului public de alimentare cu apă sau agenţi economici specializaţi. Cheltuielile revin investitorului. În cazul în care branşamentul se va preda autorităţii publice locale, acesta prin operator va suporta costurile cu exploatarea şi mentenanţa acestuia.
b)
utilizatori casnici – individuali (case)
Branşamentul se execută pe domeniul public de către operatorul sistemului public de alimentare cu apă sau agenţi economici specializaţi. Cheltuielile revin solicitantului. În cazul în care branşamentul se va preda autorităţii publice locale, acesta prin operator va suporta costurile cu exploatarea şi mentenanţa acestuia.
c) utilizatori Instituţii Publice şi agenţi economici
Branşamentul se execută pe domeniul public de către operatorul sistemului public de alimentare cu apă sau agenţi economici specializaţi. Cheltuielile revin investitorului. În cazul în care branşamentul se va preda autorităţii publice locale, acesta prin operator va suporta costurile cu exploatarea şi mentenanţa acestuia.
(2) În cazuri bine justificate de către operatori, dacă condiţiile tehnice nu permit altă soluţie se poate admite racordarea mai multor utilizatori la acelaşi branşament, aceştia având cămine de branşament, amplasate conform 0 alin.(5) precum şi contoare separate montate în aceste cămine.
(3) Lungimea branşamentului este maxim 10 ml. Execuţia şi înlocuirea branşamentelor cu lungimi mai mari de 10 ml se consideră extindere şi costul acestora se va suporta de către solicitant.
(4) Toate cheltuielile de proiectare, avizare, execuţie, asistenţă tehnică, consultanţă, recepţie şi punere în funcţiune revin în sarcina operatorului pentru branşamentele cuprinse în programele anuale aprobate de autoritatea publică, în funcţie de fondurile aprobate prin tarif şi posibilităţile tehnice de execuţie.
(5) Execuţia branşamentului de apă de către un agent economic autorizat atrage după sine achitarea lucrărilor de către utilizator către agentul respectiv, dar şi achitarea taxei de branşament către operator (aceasta include: asistenţa tehnică acordată de operator la execuţia lucrărilor şi legarea la reţeaua publică de distribuţie).
(6) Execuţia branşamentului de apă de către operator atrage după sine achitarea lucrărilor precum şi a taxei de branşament de către utilizator către operator.
Art.98. Lucrările de întreţinere la reţeaua de distribuţie constau din:
- verificarea
stării şi integritatea hidranţilor şi remedierea
imediată a deficienţelor: capacele de protecţie, pierderea de
apă, intervenţia neautorizată, blocarea hidranţilor,
existenţa inscripţiilor de marcaj, eventual starea de
funcţionare prin deschiderea hidrantului pentru o perioadă
scurtă de timp: săptămânal;
- verificarea
stării căminelor de vane: existenta capacelor, starea capacelor de
cămin şi înlocuirea imediată cu capace mai sigure, starea
interioară a căminului (are apă, are deşeuri, are
legături neautorizate, construcţia este întreagă, dacă
scara nu este corodată, piesele metalice sunt vopsite etc.);
- verificarea
căminelor de branşament: integritate, starea contorului de apă,
funcţionarea şi eventual citirea contorului, prezenţa apei în
cămin (se anunţă echipa de intervenţie pentru scoaterea
apei din cămin şi eliminarea cauzelor care au provocat inundarea),
tendinţele de distrugere etc.;
- montarea
indicatoarelor rutiere şi a celor luminoase de avertizare a pericolelor în
zona în care capacele ce se găsesc pe calea rutieră sunt
lipsă/defecte, după caz;
- verificarea ca
după refacerea căii de circulaţie capacele să fie la cota
noii căi de rulare: săptămânal;
-
curăţirea căminelor, evacuarea apei, repararea căminului,
vopsirea părţilor metalice;
- verificarea
funcţionării vanelor, vanelor de reglare a presiunii şi
ventilelor de aerisire;
- controlul
pierderilor de apă; integral la cel puţin 2 ani pentru reţelele
de distribuţie;
- depistarea
branşamentelor fraudulos executate: semestrial;
- înlocuirea
contoarelor de apă defecte la utilizatorii casnici care
funcţionează în afara clasei de precizie sau pentru verificarea
metrologică periodică;
- asigurarea
stării normale de funcţionare a nodurilor în care se prelevează
probe pentru urmărirea calităţii apei, de către personalul
propriu sau de către organele sanitare: lunar;
- spălarea
tronsoanelor unde viteza de curgere este mică ca urmare a reducerii
consumului: lunar sau la intervale ce se decid funcţie de indicaţiile
organelor sanitare de inspecţie, sau acolo unde se semnalează probe
bacteriologice proaste (lipsa clorului, prezenţa bacteriilor etc.);
- verificarea
debitului şi presiunii la branşamentul utilizatorului, în
secţiuni caracteristice;
- aerisirea
tronsoanelor cu defecţiuni de funcţionare cunoscute;
săptămânal.
Art.99. Toate caracteristicile importante, de natură să schimbe elementele de siguranţa funcţionării, vor fi sistematizate şi vor fi introduse în lista supravegherii prioritare sau chiar în cartea construcţiei.
Art.100.Elementele constructive ale sistemului vor fi poziţionate faţă de calea de circulaţie, în sistemul naţional de referinţă şi vor fi pregătite pentru sistemul GIS.
Art.101. (1) În cazul capacelor căminelor, dacă denivelarea depăşeşte 1 cm, se trece la refacerea alinierii capacului. Ridicarea capacelor la cotă pe arterele de circulaţie care se modernizează o execută deţinătorul căii de acces
(2) O procedură
similară se va aplica în cazul corectării cotelor cutiei de
protecţie a capătului de sus al tijei de manevră a vanelor
îngropate în pământ.
Art.102.Atunci când instrucţiunile o prevăd, când organele sanitare decid sau după un accident care a avut implicaţii asupra calităţii apei, se face spălarea, spălarea şi dezinfectarea sau numai dezinfectarea unor tronsoane din reţea sau a întregii reţele.
Viteza apei
utilizate la spălare trebuie să fie de minimum 1,5 m/s.
Dezinfectarea se
face cu apă clorată cu cca. 30 mg Cl/m3 care se introduce
prin pompare printr-un hidrant până se umple, păstrându-se plină
minimum 24 ore după care se goleşte şi se spală minimum 1
oră cu apă până când analiza de apă rezultată este bună,
iar autoritatea sanitară dă aviz de punere în funcţiune a
circuitului.
Pentru
siguranţă, populaţia trebuie avertizată şi
anunţată când la branşament apa nu îndeplineşte
condiţiile de potabilitate.
Spălarea
şi dezinfectarea se începe cu tronsoanele din amonte pentru a putea fi
date în funcţiune, iar personalul de intervenţie va fi instruit
şi dotat cu mască de protecţie contra scăpărilor de
clor.
Cu ocazia
spălării se verifică şi etanşeitatea vanelor, iar cele
defecte se vor înlocui.
Art.103. (1) Pierderile de apă în reţea se consideră ca fiind normale dacă au valori sub 20% din cantitatea totală intrată în sistemul de distribuţie. Deoarece pirderile de apă depaşesc aceste valori, S.C. Compania de Apă S.A. Buzău are în derulare un Program de finanţare a reabilitării şi modernizării sistemului public de alimentare cu apă şi canalizare drept pentru care pierderile de apă pe anul 2007 a fost avizat de ANRSC în cuantum de 35%.
Art.104. Reparaţiile se vor face în concordanţă cu procedura de lucru funcţie de:
- tipul de material;
- tehnica de lucru
propusă şi stabilită prin procedură;
- timpul maxim
posibil pentru oprirea apei;
-
posibilităţile şi consecinţele izolării tronsonului
avariat;
- asigurarea cu apă a obiectivelor prioritare (spitale, şcoli, agenţi economici la care întreruperea apei poate fi gravă);
- utilajele ce pot
fi aduse pe amplasament depinzând de condiţiile meteorologice şi de
starea vremii, de amplasament, de mărimea avariei etc.;
- existenţa
avizului Primăriei Municipiului Buzău, inclusiv a organelor de
poliţie, dacă se perturbă traficul în zonă ;
- existenţa
unei autorizaţii de construire, conform prevederilor legale.
Art.105. Cu ocazia oricărei reparaţii, tuburile de azbociment vor fi înlocuite obligatoriu, fiind interzisă repararea acestora sau menţinerea lor în circuit.
Art.106. Branşamentele casnice (locuinţe individuale, blocuri) fiind în patrimoniul public se înlocuiesc pe cheltuiala operatorului în funcţie de fondurile aprobate prin tarif şi posibilităţile tehnice de execuţie, conform procedurii, anexa nr.9, care face parte integrantă din prezentul Regulament.
Art.107.În situaţia celorlalţi consumatori (agenţi economici, instituţii publice, alţi consumatori) care predau Consiliului Local cu titlu gratuit branşamentul şi contorul se aplică art.106.
Art.108.(1) În caz de golire a conductei trebuie dată o atenţie sporită modului de evacuare a apei pentru a nu se produce vacuum pe conductă ceea ce poate face posibilă aspirarea apei murdare din exteriorul acesteia şi apariţia pericolului unor îmbolnăviri la utilizator.
Pentru a evita
formarea vacuumului prima armătură care se deschide va fi hidrantul
situat la cota cea mai înaltă de pe traseul implicat, iar acesta va
rămâne deschis până la reumplerea conductei cu apă.
Dacă fenomenul
de vacuum pe conductă se produce în mod curent pe un tronson oarecare
atunci vor fi luate măsuri de intercalare a unor ventile de aerisire
adecvate (ca poziţie şi capacitate).
Art.109. Hidranţii avariaţi trebuie înlocuiţi cu alţi hidranţi încercaţi pe bancul de probă întrucât produc o pierdere mare de apă. Pentru hidranţii montaţi pe artere, dar fără vană de izolare, se va analiza soluţia introducerii unei vane de izolare, chiar dacă este o vană amplasată direct în pământ.
Art.110.(1) În cadrul lucrărilor de reparaţii se poate include şi operaţiunea de introducere de vane speciale de control automat (limitare) a presiunii în reţea pentru reducerea presiunii în perioada de noapte având drept scop reducerea pierderilor de apă din reţea.
Utilizarea metodei
nu înlocuieşte soluţia de montare a pompelor cu turaţie
variabilă.
Art.111.Pentru realizarea branşamentelor noi se recomandă folosirea unui procedeu care să permită realizarea acestuia fără oprirea apei în conductă.
Art.112.Toate lucrările de reparaţii se vor încheia prin realizarea a două operaţiuni:
- elaborarea unui
document care să cuprindă operaţiunile efectuate, acesta intrând
în documentaţia tehnică a cărţii de construcţii la
capitolul reţea sau aducţiune, după caz;
- întocmirea unui
calculaţii a costurilor lucrării care va fi păstrată în
documentaţia de referinţă a tronsonului respectiv de reţea.
Art.113.La termenul legal se verifică recipientul de hidrofor fie că este recipient de hidrofor propriu-zis, sau recipient de combatere a loviturii de berbec, ori recipient pentru asigurarea amorsării pompelor, repararea acestuia se face în condiţiile stabilite de proiectant şi normele ISCIR.
Art.114. (1) Pentru realizarea unei exploatări eficiente a reţelei de distribuţie a apei este necesară dezvoltarea unui sistem care să permită transmiterea informaţiilor în timp real din sistem şi interpretarea lor pentru a putea lua deciziile necesare, sau parametrii să fie reglaţi prin intermediul unui sistem de automatizare.
Principalele
mărimi controlate trebuie să fie:
- starea de
funcţionare/rezerva/avarie a pompelor;
- starea
închis/deschis a vanelor;
- nivelul/volumul
apei în rezervor;
- presiunea apei în
reţeaua de distribuţie, în noduri reprezentative (noduri unde o
variaţie a presiunii se face cu o modificare importantă a debitului)
etc..
Art.115. (1) Pentru eficientizarea activităţii, operatorul are un dispecerat prin care coordonează întreaga activitate de operare şi asigură corelarea informaţiilor date de aparatele de măsură, cu lucrările de intervenţie în reţea şi cu sesizările făcute de utilizatori.
(2) Dispecerul
central este asigurat cu un sistem de primirea informaţiilor, urmând a fi
asistat de un program de calculator performant şi dublat de un sistem
informatic ce poate asigura introducerea sistematică a datelor într-o
bază de date, să poată fi uşor exploatate pentru
informaţii curente sau pentru realizarea de statistici trimestriale,
anuale etc..
(3) În cadrul
dispeceratului trebuie să se poată depista problemele legate de
distribuţia apei, prin compararea datelor măsurate cu cele date prin
proiect sau din perioada anterioară de exploatare, realizându-se un
control mai riguros în zonă, astfel încât să se poată
măsura volumul de apă cerut de utilizatori şi identifica zonele
cu pierderi mari de apă.
Art.116. (1) Măsurarea debitelor pe reţeaua de distribuţie se poate face prin montarea pe conducta de plecare a apei din rezervor a unui debitmetru sau contor de apă, putându-se folosi un debitmetru portabil.
(2) În lipsa
contorului se poate face o determinare a debitului mediu pe un interval relativ
mare de timp, pentru a reduce influenţa decalajelor între citirea
contoarelor de branşament, dacă toate branşamentele sunt
contorizate.
(3) În toate
cazurile trebuie să se determine pierderile de apă pe reţele.
Art.117.(1) În cazul unor reţele mari, periodic, se fac studii specializate, prin care să se determine comportarea reţelei faţă de calitatea şi cantitatea de apă introdusă în reţea, precum şi stabilitatea biologică a apei în condiţii reale.
(2) Rezultatele
studiului vor fi folosite la luarea unei decizii privind reabilitarea
reţelei, creşterea nivelului de tratare prin introducerea unor trepte
suplimentare în schema de tratare a apei sau creşterea calităţii
apei introduse în reţea, concomitent cu reabilitarea reţelei.
Art.118. Proba de presiune se va face după o metodologie similară cu cea utilizată la aducţiuni.
Art.119.Pentru eficientizarea activităţii de distribuţie a apei se va da o atenţie deosebită monitorizării şi reducerii pierderilor de apă, mai ales în cazul utilizării unei surse de apă sărace, dacă solul este sensibil la înmuiere sau dacă apa este adusă cu un efort energetic mare (peste 0,5 kwh/m3).
Art.120. La analizarea costurilor lucrărilor necesare reducerii pierderilor de apă se va face comparaţia cu costul unui sistem paralel sau suplimentar celui existent, prin care să fie adusă cantitatea de apă pierdută.
Art.121.Strategia controlului pierderilor de apă se structurează în următoarele etape:
- realizarea unui
audit pentru stabilirea stadiului pierderilor;
- organizarea controlului
şi analiza sistematică al pierderilor;
- dotarea cu
echipamente pentru detectarea pierderilor;
- organizarea
sistemului de remediere a defecţiunilor constatate;
- evaluarea
continuă şi controlarea efortului pentru estimarea pierderilor;
- stabilirea limitei
din punct de vedere tehnic şi economic până la care remedierea
defecţiunilor trebuie făcută.
Art.122. În cazul reţelelor alimentate prin pompare reducerea presiunii în reţea se poate face:
- prin modificarea
debitului în cazul pompelor cu turaţie variabilă, referinţa
fiind luată de la nodul de reţea sensibil la modificarea debitului;
- prin scoaterea sau
introducerea în funcţiune a pompelor cu turaţie constantă, pe
baza experienţei de exploatare având în vedere un consum zilnic aproape constant;
- prin alegerea unor
diametre ale conductelor astfel încât la modificarea presiunii, ritmul de
scădere să se propage cât mai uniform în reţea;
- prin refacerea
reţelei, acolo unde este cazul, în sensul asigurării unei presiuni de
bază pentru clădirile cu înălţime mai mică şi
mărirea acesteia la clădirile înalte prin staţie de pompare cu
hidrofor, pompe cu turaţie variabilă etc..
Art.123. Prelucrarea sistematică a valorilor obţinute din controlul pierderii de apă se va concretiza prin stabilirea de proceduri legate de:
- comportarea în
timp a diferitelor tipuri de materiale;
- durata reală
de viaţă a unor materiale şi a tipurilor de îmbinări;
- mai buna estimare
a costurilor de exploatare a reţelelor;
- stabilirea unor
valori raţionale asupra eficienţei reţelei;
- valori de comparat
cu realizări din alte localităţi/ţări;
- stabilirea unei
strategii de control a pierderilor de apă.
Art.124. (1) Orice utilizator are dreptul la un aparat de măsurare a consumului pe branşamentul său.
(3) Asigurarea
sumelor necesare pentru finanţarea contorizării la branşamentul
utilizatorului, va avea prioritate la adoptarea bugetelor locale, ale
asociaţiilor de dezvoltare comunitară, respectiv ale operatorilor,
dacă contractul de delegare a gestiunii are prevăzută
această investiţie, indiferent de forma de organizare a operatorilor,
de tipul de proprietate sau de modalitatea de gestiune adoptată.
(4)
Cantităţile efective de apă furnizate se stabilesc pe baza
înregistrărilor contorului de branşament.
(5) Pentru
utilizatorii casnici care nu posedă aparate de măsură, până
la montarea acestora, conform prevederilor de la alin.2, stabilirea consumului
se face în baza criteriilor tehnice privind stabilirea cantităţilor
de apă în sistem pauşal.
(6) Agenţii
economici şi instituţiile publice au obligaţia montării
aparatului de măsură din surse proprii. În cazul în care după
montaj predă aparatul de măsură gratuit operatorului, acesta va
răspunde de întreţinerea, repararea şi verificarea lui.
Citirea contoarelor.
(9)
Cantităţile efective de apă furnizată se stabilesc pe baza
înregistrărilor contorului de branşament. Perioadele de citire a
contoarelor de branşamet se stabilesc şi se anunţă
consumatorilor cu o lună înainte. Pentru zonele modernizate în care
citirea se efectuează automat, indexul contorului şi cantitatea
consumată vor fi menţionate în anexa la factură. În acest caz nu
este necesară prezenţa utilizatorilor la citire.
(10) Contoarele din
apartamente sunt considerate repartitoare de costuri în sensul prezentului
Regulament.
(11) Citirea şi repartizarea consumurilor pe apartamentele
unui condominiu se face conform Normelor
metodologice de facturare şi repartizare pe proprietari individuali a
consumului total de apă înregistrat la nivelul branşamentului
condominiului – anexat. În cazul defectării contorului de
branşament, sau a prelevării acestuia în vederea verificării,
consumul se stabileşte ca medie a consumului pe ultimele trei luni.
(12)
Neconformităţile privind înregistrarea aparatelor de măsură
montate pe branşament se tratează conform procedurii, anexa nr.10,
care face parte integrantă din Regulament.
(13) În
situaţia agenţilor economici ale căror contoare nu sunt predate
operatorului, în cazul în care se constată:
-contoare cu termen
scadent depăşit;
-contoare defecte;
-contoare blocate;
-contoare care nu se
încadrează în debitele: nominal max. şi de lucru;
furnizorul poate
înlocui aceste contoare pe cheltuiala utilizatorului sau poate întrerupe
furnizarea serviciilor considerând consumurile frauduloase.
(14) Refuzul
agentului economic de a încheia contract de furnizare se consideră consum
fraudulos şi constituie motiv de întreruperea furnizării serviciului.
(15) Utilizatorul
trebuie să permită accesul liber şi necondiţionat al
reprezentantului operatorului care efectuează citirea contorului cu o
periodicitate comunicată utilizatorului şi care nu va
depăşi 3 luni.
(16) În mod
excepţional citirea poate fi făcută de utilizator pe baza
formularelor emise de operator şi numai cu acordul operatorului sau
transmise telefonic la numărul de telefon şi în intervalul de timp
comunicat de operator.
(17) Dacă la
data citirii nu s-a asigurat accesul la contor se va factura o cantitate
egală cu media de consum pe ultimile 3 luni urmând ca la următoarea
citire să se regleze cantitatea facturată.
(18) Anunţarea
datei şi orei de efectuare a următoarei citiri va fi făcută
de operator în anexa la factură, iar dacă nici la următoarea
dată clientul nu asigură accesul la contor, operatorul sistează
furnizarea apei cu o notificare prealabilă.
(19) Utilizatorul
este obligat să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea
protecţiei şi integrităţii fizice a căminului de
branşament, a contorului de apă la locul de montaj şi a
robineţilor ce echipează branşamentul dacă acesta se
află pe proprietatea sa.
(20) Orice
reparaţii şi orice înlocuire de contor al cărui sigiliu a fost
rupt şi care a fost deschis sau demontat ori a cărui deterioarare se
datorează unei cauze străine sau unei funcţionări anormale
în condiţii de îngheţ, incendiu, şocuri exterioare sau furt sunt
efectuate de operator pe cheltuiala exclusivă a utilizatorului în cazul în
care căminul (contorul) este situat pe proprietatea utilizatorului.
(21) Verificarea
exactităţii contorului se face ca obligaţie legală a
operatorului sau la solicitarea scrisă a utilizatorului.
(22) În caz de
înlocuire a contorului de apă din iniţiativă operatorului
utilizatorul va fi invitat în scris sau telefonic din timp să asiste la
operaţiunea de înlocuire şi de înregistrare a indexului şi a
indexului de pornire a noului contor. În cazul în care utilizatorul nu participă
la efectuarea înlocuirii la data şi ora anunţate operatorul va
comunica în scris aceste date în factura emisă după citirea
contorului nou montat.
(23) Utilizatorul
are dreptul să ceară verificarea exactităţii
indicaţiilor contorului de apă. Verificarea se face numai pe standuri
de verificare autorizate, rezultatul verificării fiind transmis
utilizatorului.
(24) În cazul în
care utilizatorul nu admite rezultatul verificării poate solicita pe
cheltuiala sa expertiza metrologică la Biroul Român de Metrologie
Legală Buzău. Dacă în urma expertizării se constată
că aparatul de măsură corespunde aprobării de model şi
clasei de precizie atestată prin buletin de verificare metrologică,
cheltuielile de verificare, montare şi demontare sunt în sarcina utilizatorului.
În caz contrar cheltuielile sunt în sarcina operatorului care precedează
la o rectificare a facturii din luna respectivă luând în calcul media de
consum pe ultimele 3 luni anterioare facturii contestate.
CAPITOLUL V
Serviciul de canalizare
SECŢIUNEA 1
Colectarea,
transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori
Art.125 (1) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să asigure condiţiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Dreptul de acces
nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor
utilizatorilor, în condiţii contractuale, cu respectarea prevederilor
regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare, extindere
şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare.
Art.126 (1) Delimitarea dintre reţeaua publică de canalizare şi instalaţia interioară de canalizare aparţinând utilizatorului este căminul de racord.
(2)
Părţile componente ale unui racord sunt:
- o construcţie
numită cămin de racord, plasată pe domeniul public sau privat,
folosită pentru controlul şi întreţinerea racordului, fiind
vizibilă şi accesibilă;
- un dispozitiv tip
sifon, instalat în cămin cu rolul de a garanta securitatea reţelei
şi care permite totodată racordarea la reţeaua de canalizare
aparţinând utilizatorului;
- o conductă de
racordare, situată între căminul de racord şi reţeaua
publică de canalizare;
- un dispozitiv de
legătură, realizat conform normelor tehnice în vigoare,
permiţând legarea conductei de racordare la canalul de serviciu.
Racordul de la
cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord cu toate
componentele sale, aparţine reţelei publice de canalizare, indiferent
de modul de finanţare a realizării acestuia.
(2) Pe
legăturile prevăzute pentru golirea subsolurilor la canalizare, în
vederea evacuării apelor provenite din reţelele interioare de
alimentare cu apă şi de canalizare în cazul unor defecţiuni, se
vor monta de către utilizatori, vane şi clapete contra
refulării.
(3) Căminul de racord se amplasează astfel:
- la 1-2 m
faţă de clădire, la imobilele fără curte şi
fără împrejmuire;
- imediat după
căminul uscat, de control al canivoului, la imobilele construite în
terenuri sensibile de umezire (macroporice);
- la 1-2 m de
împrejmuire, în curtea imobilelor cu incinta închisă;
- la canalul de
serviciu, acolo unde distanţa dintre clădire şi canalul public
este mai mică de 3 m;
- în cămine
construite pe reţeaua publică şi care devin cămine de
racord.
Art.128. Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor este permisă numai dacă prin aceasta:
- nu se
degradează construcţiile şi instalaţiile reţelelor de
canalizare şi ale staţiilor de epurare;
- nu se
diminuează capacitatea de transport a canalelor prin depuneri sau
obturări;
- nu se aduc
prejudicii igienei şi sănătăţii publice sau
personalului de exploatare;
- nu se
perturbă procesele de epurare din staţiile de epurare sau nu se
diminuează capacitatea acestora;
- nu se creează
pericol de explozie;
- nu afectează
calitatea apelor uzate şi meteorice din sistemul de canalizare.
Art.129. Deversarea la canalizarea se poate face prin intermediul racordului şi numai a următoarelor categorii de ape uzate:
- ape uzate
menajere;
- ape uzate
industriale cu condiţia încadrării în limitele avizate;
- ape uzate
orăşeneşti;
- ape pluviale;
- ape uzate
provenite de la platformele de depozitare a zăpezii.
(2) La solicitarea
avizului de racordare, în vederea evacuării apelor uzate, utilizatorul va
pune la dispoziţie date asigurate de un proiectant autorizat, respectiv
breviare de calcul cu estimări ale debitelor şi compoziţiei
apelor uzate care urmează a fi evacuate în canalizările
localităţilor cu excepţia utilizatorilor casnici.
(3) Agenţii
economici sunt obligaţi să încheie convenţii speciale de
deversare, la solicitarea operatorului, în baza cărora se va face
monitorizarea condiţiilor de descărcare şi calitatea apelor
uzate descărcate.
Art.131. Pentru orice modificări privind debitul şi/sau calitatea apelor uzate, evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor de către agenţi economici, ca urmare a extinderii capacităţilor de producţie, a modificării tehnologiilor de fabricaţie sau a altor cauze, utilizatorul are obligaţia de a cere un nou aviz de racordare, de a obţine avizul Inspectoratului de sănătate publică şi avizul de gospodărire a apelor, iar operatorul are obligaţia să modifice contractul de furnizare.
Art.132. (1) Cheltuielile pentru executarea racordurilor de canalizare (inclusiv a căminului) pentru utilizatori se suportă astfel:
a)
utilizatori casnici – condominiile
Racordul se execută pe domeniul public de către operatorul sistemului public de alimentare cu apă sau agenţi economici specializaţi. Cheltuielile revin investitorului. În cazul în care racordul de canalizare se va preda autorităţii publice locale, acesta prin operator va suporta costurile cu exploatarea şi mentenanţa acestuia.
b)
utilizatori casnici – individuali (case)
Racordul se execută pe domeniul public de către operatorul sistemului public de alimentare cu apă sau agenţi economici specializaţi. Cheltuielile revin solicitantului. În cazul în care racordul de canalizare se va preda autorităţii publice locale, acesta prin operator va suporta costurile cu exploatarea şi mentenanţa acestuia.
c) utilizatori Instituţii Publice şi agenţi economici
Racordul se execută pe domeniul public de către operatorul sistemului public de alimentare cu apă sau agenţi economici specializaţi. Cheltuielile revin investitorului. În cazul în care racordul de canalizare se va preda autorităţii publice locale, acesta prin operator va suporta costurile cu exploatarea şi mentenanţa acestuia.
(2) Legătura realizată între căminul de racordare şi reţeaua de canalizare interioară a utilizatorului, inclusiv cea pentru apele meteorice, este în sarcina exclusivă a utilizatorului. Canalizarea şi lucrările de racord trebuie să fie executate în condiţii de etanşeitate.
(4) Execuţia racordului de canalizare de către operator atrage după sine achitarea lucrărilor precum şi a taxei de branşament de către utilizator către operator.
Art.133. În vederea eliberării avizului de racordare operatorul va:
- analiza
cantităţile şi încărcările cu impurificatori a apelor
uzate, prognozate a fi evacuate de utilizator, în corelaţie cu capacitatea
reţelelor de canalizare existente în zona de amplasament şi a
instalaţiilor de epurare aferente, pe tipuri de apă uzată
şi va încadra utilizatorul în grupe de risc ca potenţiali poluatori
sau poluatori.
- decide emiterea
avizului de principiu de racordare a utilizatorului, dacă
reţeaua/reţelele de canalizare şi instalaţiile de epurare
au capacitatea de preluare necesară noilor condiţii, indicând
amplasamentul căminelor de racord şi, dacă este necesar,
necesitatea montării unor staţii de preepurare;
- refuză
emiterea avizului de principiu de preluare a apelor uzate în sistemul de
canalizare, amână emiterea sau limitarea provizorie a preluării
debitelor, dacă execuţia racordului necesită realizarea unei
redimensionări a reţelei de canalizare sau a instalaţiilor de
epurare existente, funcţie de strategia de dezvoltare a reţelelor
sistemului de canalizare stabilită de autoritatea administraţiei
publice locale.
- eliberează
avizul de racordare definitiv, specificând:
- debitele şi
concentraţiile maxime admisibile ale impurificatorilor apelor uzate
evacuate, în secţiunea de control şi precizarea grupei de risc ca potenţiali poluatori sau
poluatori.
- eventualele
restricţii de evacuare la anumite ore sau situaţii;
- măsuri de
uniformizare a debitelor şi concentraţiilor substanţelor
poluante conţinute;
- obligaţia
utilizatorului de a semnala operatorului toate accidentele sau anomaliile din
instalaţiile proprii, care pot perturba buna funcţionare a sistemului
de canalizare.
Art.134. Operatorul are obligaţia de a elibera avizul definitiv de racordare în maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete. În cazul în care în momentul depunerii documentaţiei aceasta nu este completă, operatorul, în termen de maximum 10 zile va solicita în scris completarea documentaţiei cu documentele lipsă, completând în acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberării avizului, precum şi data la care s-a depus documentaţia incompletă.
Art.135. (1) Înainte de orice racordare la reţelele de canalizare operatorul serviciului de canalizare va verifica conformarea execuţiei instalaţiilor interioare cu proiectul de realizare a acestor instalaţii de canalizare interioară, ce a stat la baza avizului de racordare, astfel ca să fie asigurată posibilitatea tehnică de racordare şi compatibilitatea celor două reţele.
Este interzisă
montarea oricărui dispozitiv sau instalaţii care poate permite
pătrunderea apelor uzate în conducta de apă potabilă sau
industrială, fie prin aspirare datorată fenomenului de ejecţie,
fie prin refulare cauzată de o suprapresiune produsă în reţeaua
de evacuare.
(2) Lucrările
de execuţie a racoardelor de canalizare sunt permise numai după
obţinerea ordinului de începere a execuţiei emis de operator,
indiferent de executantul lucrării. În caz contrar constituie
contravenţie şi se sancţionează.
Art.136. (1) Pentru controlul calităţii apelor deversate în reţeaua de canalizare utilizatorii, agenţi economici, care desfăşoară activităţi în urma cărora rezultă ape uzate din procesele tehnologice, vor prezenta, la cererea organului de control abilitat să efectueze astfel de controale, buletine de analiză emise de un laborator autorizat.
(2) Buletinele de
analiză vor avea o vechime de cel mult 30 de zile calendaristice.
(2)
Întreţinerea, reparaţiile şi înlocuirea totală sau
parţială a racordurilor aparţinând sistemului, precum şi a
căminului de racordare sunt în sarcina operatorului/prestatorului
serviciului numai în cazul în care sunt predate de către utilizator
operatorului.
(3) În cazul în care
apar unele deteriorări ale reţelelor, inclusiv cu efecte asupra
terţilor, şi se dovedeşte că acestea se datorează
neglijenţei sau imprudenţei din partea unui utilizator, costurile
intervenţiilor operatorului serviciului pentru remedierea situaţiei
sunt în sarcina utilizatorului vinovat, care este răspunzător de
daunele provocate.
Art.138. Apele uzate, provenite de la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoarele şi institutele de cercetare medicală şi veterinară, unităţi de ecarisare, precum şi de la orice fel de întreprinderi şi instituţii care, prin specificul activităţii lor, produc contaminare cu agenţi patogeni (microbi, virusuri, ouă de paraziţi), pot fi evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor numai cu respectarea următoarelor măsuri, certificate periodic prin buletine de analiză, eliberate de către inspectoratele de sănătate publică teritoriale, ce vor fi comunicate operatorilor care au în administrare şi exploatare reţeaua de canalizare şi staţia de epurare a localităţii:
- la
unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice
realizarea măsurilor de dezinfecţie a tuturor produselor patologice
provenite de la bolnavi se va face conform legislaţiei sanitare în
vigoare;
- la laboratoarele
institutelor care lucrează cu produse patologice şi la celelalte
unităţi menţionate, realizarea măsurilor de
dezinfecţie/sterilizare a tuturor produselor patologice se va face conform
legislaţiei sanitare în vigoare.
Art.139. Utilizatorul este obligat să respecte toate normele şi normativele în vigoare cu privire la condiţiile şi calitatea apelor uzate. În acest sens utilizatorul nu poate deversa în reţeaua de canalizare ape uzate care în secţiunea de control conţin:
- materii în
suspensie, ale căror cantitate, mărime şi natură constituie
un factor activ de erodare a canalelor, provoacă depuneri sau stânjenesc
curgerea normală;
- substanţe cu
agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate
reţelele de canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate din
localităţi;
- substanţe de
orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau
de suspensie, pot stânjeni exploatarea normală a canalelor şi
staţiilor de epurare a apelor uzate sau care, împreună cu aerul, pot
forma amestecuri explozive;
- substanţe
toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune
în pericol personalul de exploatare a reţelei de canalizare şi a
staţiei de epurare;
- substanţe cu
grad ridicat de periculozitate;
- substanţe
care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri care
să contribuie la poluarea mediului înconjurător;
- substanţe
colorante, ale căror cantităţi şi natură, în
condiţiile diluării realizate în reţeaua de canalizare şi
în staţia de epurare, determină modificarea culorii apei din
resursele de apă în care se evacuează apele epurate;
- substanţe
inhibitoare ale procesului de epurare a apelor uzate sau de tratare a
nămolului;
- substanţe
organice greu biodegradabile în cantităţi ce pot influenţa
negativ procesul de epurare a treptei biologice.
Art.140. (1) În cazul în care în localitate există un sistem public de canalizare, toţi utilizatorii care au contract de furnizare a apei, indiferent dacă au sau nu branşament propriu, au obligaţia de a deversa apele uzate provenite din activităţile specifice fiecărui tip de utilizator numai în reţeaua de canalizare, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.
(2) Utilizatorii
care se alimentează cu apă din reţeaua de distribuţie sau
din surse proprii, şi care sunt amplasaţi în zone unde nu există
reţele de canalizare, au obligaţia dotării cu bazine etanşe
vidanjabile sau staţie de epurare compactă locală, construite
şi exploatate în condiţiile impuse de autorităţile de mediu
şi gospodărire a apelor competente. Vidanjarea şi evacuarea
apelor uzate provenite din astfel de fose se poate realiza fie de operatorul
serviciului de canalizare, fie de către alţi agenţi economici
autorizaţi, care au obţinut în prealabil, avizul operatorului privind
locul şi condiţiile tehnice de descărcare a apelor uzate
provenite din procesul de vidanjare. În municipiul Buzău descărcarea
autovidanjelor de ape uzate este permisă numai în Staţia de Epurare
Buzău, în locul special amenajat. Descărcarea în alte zone constituie
contravenţie şi se sancţionează.
(3) Vidanjarea este
interzisă în zonele în care există realizat un sistem public de
canalizare, dacă operatorul serviciului a notificat utilizatorului
acceptul său de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi
s-a angajat că va realiza racordul.
Art.141. (1) Utilizatorii din categoria operatorilor economici au obligaţia de a controla permanent parametrii apelor uzate industriale, astfel ca la deversarea în reţeaua de canalizare să respecte indicatorii consemnaţi în avizul de racordare.
(2) În cazul în care
apele uzate depăşesc încărcările avizate de operator sau de
organele de gospodărire a apelor competente, se vor lua măsuri
imediate de încadrare în aceste avize, cu plata, în sarcina utilizatorului, a
contravalorii cheltuielilor suplimentare de epurare precum şi a valorii eventualelor
pagube produse atât operatorului, cât şi terţilor.
(3) Operatorul
efectuează în secţiunea de măsură prelevări de probe
conform Programului de monitorizare beneficiari, avizat de Agenţia de
Protecţia Mediului Buzău şi de Agenţia Naţională
Apele Române Buzău, cu încadrarea în secţiuni şi grupe de risc
ca potenţiali poluatori sau poluatori şi controale în prezenţa
utilizatorului, în scopul de a verifica dacă apele industriale uzate,
deversate în reţeaua de canalizare, au calităţile stabilite în
conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare sau avizele operatorului
sau autorităţilor de gospodărire a apelor competente.
(4) Proba
prelevată din secţiunea de măsură va fi reprezentativă
şi suficientă cantitativ, astfel încât să poată fi
supusă analizelor fizico-chimice şi biologice–bacteriologice, astfel:
- o treime va fi
analizată prin grija operatorului;
- o treime prin
grija utilizatorului;
- o treime va fi
sigilată atât de operator, cât şi de utilizator, constituind
proba-martor, şi va fi păstrată de una dintre cele două
părţi în astfel de condiţii încât să permită
conservarea caracteristicilor din momentul prelevării.
Analiza acestei
probe, efectuată de un laborator autorizat, agreat de ambele
părţi, este opozabilă analizelor efectuate de oricare dintre
cele două părţi.
(5) Salariaţii
operatorului au drept de control asupra instalaţiilor interioare pentru
verificarea cantităţii şi calităţii apelor extrase din
subteran şi deversate în teţeaua publică de canalizare. Împiedicarea
accesului salariaţilor operatorului constituie contravenţie şi
se sancţionează.
Art.142. (1) Determinarea debitelor transportate de canalizare se face în mod curent numai în secţiunea finală a colectorului principal, la intrarea în staţia de epurare, pentru cunoaşterea debitului introdus în staţie.
Pentru
cunoaşterea capacităţii reale de transport şi depistarea
acelor tronsoane la care viteza de autocurăţire nu este
asigurată se va determina debitul de apă uzată fără
contoare, măsurând viteza şi secţiunea de curgere a apei uzate
sau utilizând grafice de calcul care ţin cont de:
- panta colectorului
între cămine succesive;
- nivelului apei în
cămine;
- diametrul
colectorului.
Art.143. În vederea depistării zonelor în care apar infiltraţii în cantităţi mari ale apei din sol se vor efectua analize ale apei uzate în cămine, pentru determinarea consumului biologic de oxigen (CBO5).
Art.144. Pentru cunoaşterea debitelor în colectoarele de canalizare trebuie stabilite tronsoane de control pe care se fac măsurători pentru determinarea relaţiei între înălţimea apei în cămin/canal şi debitul transportat care vor reprezenta valori de referinţă, pentru aprecierea debitelor în timpul exploatării.
Art.145.Proba de etanşeitate se va face conform procedurii folosite la recepţia lucrării, indicându-se şi valoarea pierderii admisibile de apă.
Art.146.Operatorul va asigura supravegherea, cu frecvenţa stabilită în instrucţiunile tehnice, a colectoarelor canalizării de către personal calificat, care va verifica periodic următoarele elemente constructive ale reţelei de canalizare:
- existenţa
şi înlocuirea capacelor la căminele care fac zgomot la trecerea
vehiculelor;
- existenţa
grătarelor la gurile de scurgere;
- existenţa
denivelărilor, gropilor, şanţurilor pe traseul colectorului;
- existenţa
resturilor de pământ de pe stradă, resturi care pot ajunge în
canalizare;
- după fiecare
ploaie, băltirea apei la rigolă sau în dreptul gurii de scurgere
datorate înfundării sau poziţionări prea sus a acesteia;
- funcţionarea
deversoarelor;
- funcţionarea
gurii de vărsare atât la canalizarea în sistem unitar, cât şi la
reţeaua în sistem divizor;
-existenţa
mirosului neplăcut, caracteristic fermentării nămolului,
lângă gurile de scurgere sau cămine;
- calitatea apelor
uzate deversate în reţea de agenţii economici;
- prezenţa
vieţuitoarelor în reţeaua de canalizare;
- funcţionarea
staţiilor de pompare.
Art.147. O supraveghere atentă se face asupra colectoarelor prin verificarea:
- stării
căminelor şi camerelor de intersecţie;
- nivelului apei în
căminele de intersecţie;
- nivelul apei
şi starea căminelor pe colectoarele unde viteza de curgere este în
general mică, sub viteza de autocurăţire de 0,7 m/s;
- depistarea
prezenţei poluanţilor cu efecte mari asupra reţelei: produse
petroliere, produse toxice, agresive etc.;
- cantitatea şi
calitatea apelor uzate în secţiunile dinainte stabilite, dar obligatoriu
din gura de vărsare în emisar.
Art.148. Principalele lucrări de întreţinere ce trebuie executate sunt:
- verificarea
şi înlocuirea capacelor de cămine şi a grătarelor la gurile
de scurgere;
- corectarea cotei
ramelor şi capacelor de la cămine ca urmare a
îmbunătăţirii căii sau în urma tasărilor
diferenţiate;
- spălarea
colectoarelor;
- desfundarea
colectoarelor blocate cu material sedimentat şi cimentat;
- scoaterea
nămolului depus în depozitele gurilor de scurgere;
- umplerea cu
apă a gurilor de scurgere;
-
curăţirea bazinelor de retenţie;
- înlocuirea
grătarelor prevăzute pe reţea;
- asigurarea
căilor de acces la reţea şi la toate secţiunile de
prelevare de probe;
- desfiinţarea
sau aducerea în legalitate a lucrărilor ilegale de racordare;
Art.149. (1) Spălarea colectoarelor va începe din secţiunea amonte şi se continuă până la racordarea cu un colector mai mare, colector care nu este colmatat, verificând în prealabil, cu ajutorul echipamentelor specializate, dacă colectorul nu este rupt şi dacă nu intră pământul în acesta.
(2) Dacă în
colector, prin crăpături sau rosturile de îmbinare au intrat
rădăcinile pomilor existenţi în preajma colectorului, acestea se
taie în scopul deblocării acestuia, urmând ca prin decopertare să se
taie rădăcinile şi din exterior şi să fi refăcute
îmbinările şi tuburile defecte. Cheltuielile aferente sunt suportate
de administraţia domeniului public sau de utilizatorul care a plantat
pomii pe traseul reţelei.
(3) În toate
cazurile este recomandată inspecţia cu camera TV montată pe
robot specializat, iar rezultatul vizualizării va fi arhivat după
compararea cu rezultatele anterioare, constituind un moment de
referinţă pentru deciziile ulterioare.
Art.150. (1) Spălarea se va face de preferinţă cu echipamente speciale de spălat folosind jeturi de apă de mare viteză, 10 – 20 m/s, asigurată printr-o presiune de 80 – 120 bari în furtunul de transport, urmând ca tehnologia de curăţire să asigure condiţiile necesare astfel încât personalul de deservire să nu intre în contact direct cu apa murdară din colector.
(2) Metoda de
spălare cu jet este obligatorie la acele reţele la care,
datorită construcţiei, căminele de inspecţie nu sunt
vizitabile, au dimensiuni mici şi servesc doar pentru inspecţie cu
mijloace de televiziune în circuit închis.
Art.151.O atenţie specială va fi acordată subtraversărilor, sifonării reţelei de canalizare, marcându-se nivelul apei în căminul amonte, în perioada când funcţionarea este normală, la debitul maxim şi va fi verificat acest nivel periodic săptămânal, iar dacă nivelul a crescut se va depista cauza.
Art.152. Spălarea unui tronson important de canalizare se poate începe după ce au fost luate măsuri adecvate la staţia de epurare care să ţină cont de aportul mare de nămol în apa uzată, care poate influenţa nefavorabil procesul de epurare.
Art.153. Gura de vărsare a apelor uzate în emisar trebuie controlată după fiecare debit mai mare decât debitul mediu al râului, verificându-se:
- stabilitatea
malurilor râului pe circa 100 m în aval şi 500 m în amonte;
- stabilitatea
construcţiei gurii de vărsare;
- tendinţa
râului, la ape mici, de îndepărtare faţă de gura de
vărsare;
- tendinţa
râului de blocare a gurii de vărsare;
- tendinţa de
modificare a malului opus sub impactul curentului produs de apa evacuată
din canalizare;
- tendinţa
râului de spălare a albiei lângă gura de vărsare, fiind
necesară o consolidare adecvată dacă este cazul.
Canalul de ocolire care reprezintă şi preaplinul staţiei de pompare trebuie să fie funcţional şi accesibil tot timpul.
Art.155. Se va da o atenţie deosebită comportării staţiei de pompare pe durata ploilor ce depăşesc frecvenţa normală, asigurându-se accesul la staţie în orice situaţie. Se va verifica funcţionarea preaplinului şi efectul punerii sub presiune a reţelei, în amonte.
Art.156. (1) Electropompele vor trebui să aibă echipamente de măsură pentru parametrii de funcţionare, debit, presiune, curent şi tensiune de alimentare, putere absorbită etc..
(2) Sunt aplicabile
totodată prevederile 0 şi 0
Art.157. Grătarele vor fi curăţate ori de câte ori este necesar, iar materialele colectate vor fi puse în saci şi evacuate.
Art.158. Staţiile de pompare pentru evacuarea apelor la pasaje denivelate vor avea toate pompele montate şi vor avea sursă dublă de alimentare cu energie iar debitul de calcul al staţiei de pompare, va fi mai mare decât debitul colectat în mod normal.
Art.159. Pentru lucrările efectuate este necesar ca:
- să se lucreze
numai cu personal calificat;
- personalul să
aibă echipament de protecţie şi de muncă adecvat;
- să fie
asigurate condiţiile necesare de prevenire a accidentelor de muncă;
- în cazul
intervenţiei la colectoare în funcţiune, durata de intervenţie
să fie cât mai mică utilizându-se schimburi succesive pe perioade de
timp scurte.
Art.160. Lucrările de remediere a căminelor, constau în principal din:
- reaşezarea
corectă a capacelor căminelor;
- înlocuirea
capacelor sparte/furate şi a grătarelor la gurile de scurgere;
- repararea
scărilor de acces în cămine;
- repararea
lucrărilor la bazinele de retenţie;
- întreţinerea
sistemului de măsurare permanentă a debitelor;
Art.161. (1) Racordarea de noi utilizatori la reţea se face numai de personal autorizat, după un proiect aprobat de operator, respectând prevederile 0, 0 şi 0
(2) Pentru
executarea unor astfel de lucrări, agenţii economici, alţii
decât operatorul serviciului, trebuie să fie autorizaţi şi vor
lucra sub supravegherea personalului operatorului.
(3) Racordarea poate
fi efectuată în unul dintre următoarele moduri:
- utilizând
căminul de vizitare atunci când noul racord este amplasat la o cotă
ridicată, iar curgerea se asigură gravitaţional sau, când
racordul este la cotă joasă, se va asigura pomparea apei;
- prin realizarea
unui cămin nou pe canalul de serviciu.
Art.162. Pentru subtraversarea cursurilor de apă, sau alte subtraversări, sifonul de canalizare va avea realizată o posibilitate de spălare. Se va verifica nivelul apei în căminul amonte şi în momentul în care cota acestuia este mai mare decât este normal se efectuează spălarea sau/şi curăţirea mecanică. La fiecare viitură pe râu se verifică starea subtraversării.
Art.163. (1) În general repararea colectoarelor se realizează prin săpătură deschisă cu oprirea apei şi deversarea ei la un tronson apropiat sau prin pomparea acesteia din căminul amonte.
(2) Se interzice
transportul apei uzate direct prin rigola străzii, luându-se toate
măsurile de prevenire a accidentelor atât pentru lucrătorii proprii,
cât şi pentru participanţii la trafic.
(3) Lucrările
se fac fără întrerupere până la terminare, chiar dacă se
lucrează în schimburi succesive, în zile de sărbătoare etc..
(4) După
reparaţiile care implică accesul la tubulatură trebuie
făcută o probă de etanşeitate folosindu-se apa din tub prin
blocarea secţiunii aval şi umplerea căminului amonte sau
căminul aval până la nivelul străzii având grijă ca
presiunea maximă să nu depăşească 5 mca, iar apa
uzată să nu ajungă pe carosabil.
(5) La tronsoane
mici se va aduce apă curată pentru a evita lucrul în condiţii
grele.
Art.164. Toate lucrările de refacere a reţelei de canalizare vor fi trecute în cartea construcţiei, întocmindu-se, dacă este cazul, noi proceduri de lucru, atestate şi aprobate.
Art.165. (1) Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizatorii casnici (condominii), stabilită în cadrul contractului de prestare/furnizare a serviciului, reprezintă o cotă procentuală de 92% din cantitatea de apă potabilă furnizata şi respectiv 100% din cantitatea de a.c.c. furnizată.
(2) Cantitatea de apă evacuată din locuinţele individuale, dotate cu instalaţii locale de preparare a apei calde menajere, cât şi din apartamentele din condominii, deconectate de la sistemul centralizat de încălzire, se consideră 100% evacuată la canalizare.
(3) În cazul locuinţelor individuale (case de locuit) dacă utilizatorul montează aparatul de măsură separat pentru stropitul spaţiilor verzi, cantitatea de apă înregistrată nu se consideră evacuată la canalizare.
(4) Utilizatorii
care se alimentează din surse proprii şi care evacuează apă
uzată în reţeaua de canalizare vor achita contravaloarea acesteia în
baza contractului încheiat cu operatorul, în care se va specifica modul de
măsurare sau determinare a cantităţilor evacuate prin contract.
SECŢIUNEA
a 2-a
Epurarea
apelor uzate
Art.166. Operatorii care exploatează staţiile de tratare a apei potabile şi/sau instalaţiile de epurare au obligaţia să realizeze urmărirea continuă, prin analize efectuate de laboratoare autorizate, a modului de funcţionare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor şi să pună aceste date la dispoziţia personalului împuternicit cu sarcini de inspecţie şi control.
Art.167. Încărcarea cu poluanţi a apelor uzate se exprimă în locuitori echivalenţi şi se calculează pe baza încărcării medii maxime săptămânale în CBO5 intrat în staţia de epurare în cursul unui an, exceptând situaţiile de fenomene hidrometeorologice neobişnuite, cum sunt precipitaţiile abundente.
Art.168. (1) Înainte de a fi evacuate în receptorii naturali apele uzate colectate în reţelele de canalizare vor fi supuse unei epurări corespunzătoare, în vederea conformării cu prevederile legale.
(2) Staţiile de
epurare a apelor uzate trebuie exploatate şi întreţinute astfel încât
să se asigure performanţe corespunzătoare în condiţiile
climatice locale normale. La exploatarea staţiilor de epurare se va
ţine seamă de variaţiile sezoniere ale încărcării cu
poluanţi.
Art. 169. Epurarea mecanică a apelor uzate trebuie să asigure îndepărtarea prin procedee fizice, în special, a materiilor în suspensie, cât şi a celor nemiscibile cu apa, separabile gravitaţional precum şi reţinerea parţială a substanţelor organice.
Art.170. Treapta de epurare mecanică trebuie exploatată astfel încât să se asigure, funcţie de tehnologia utilizată:
- reţinerea
materiilor în suspensie de dimensiuni mari, care se face în grătare, site,
cominutoare etc.;
- reţinerea
materiilor nemiscibile cu apa (grăsimi, produse petroliere),
realizată în separatoare de grăsimi;
- sedimentarea
materiilor în suspensie separabile prin decantare, care are loc în
deznisipatoare, decantoare, etc.;
- prelucrarea
nămolurilor.
Art.171. Treapta mecanică a unei staţii de epurare este alcătuită, în principal, din:
a) linia (sau fluxul) apei cu:
- deversorul din amonte de staţia de epurare;
- bazinul de retenţie;
- grătar;
- deznisipator;
- dispozitive de
măsură a debitelor de apă uzată şi de nămol;
- separator de
grăsimi;
- decantor primar;
- staţie de
pompare ape uzate;
- conducte şi
canale tehnologice de legătură;
- conductă (sau
canal) de evacuare a apelor uzate epurate în emisar;
- gură de evacuare a apelor uzate
epurate în emisar.
b) linia (sau fluxul) nămolului cu:
- staţie de
pompare nămol primar;
- instalaţii de
sitare a nămolului;
- instalaţii de
condiţionare chimică a nămolului;
- concentrator (sau
îngroşător) de nămol;
- instalaţii de
stabilizare a nămolului;
- rezervoare de
fermentare a nămolului sau metantancuri, în care are loc fermentarea
anaerobă;
- bazine de
stabilizare aerobă a nămolului sau stabilizatoare de nămol;
- instalaţii de
deshidratare a nămolului;
- deshidratare
naturală pe platforme (paturi) de uscare;
- deshidratare
artificială sau deshidratare mecanică;
- depozit de
nămol deshidratat;
- conducte şi
canale tehnologice de legătură.
c) construcţii şi instalaţii
auxiliare cu:
- pavilion
tehnologic;
- staţie de
suflante;
- centrală
termică;
- atelier mecanic;
- remiză
utilaje;
- drum de acces;
- drumuri, alei
şi platforme interioare;
- împrejmuiri
şi porţi;
- instalaţii de
alimentare cu energie electrică;
- instalaţii
electrice de forţă, iluminat şi protecţie;
- instalaţii de
automatizare şi AMCR;
- instalaţii de
telefonie;
- canale termice;
- reţele
electrice în incintă;
- reţele de
apă potabilă, pentru incendiu, de canalizare, gaze ş.a.;
- lucrări de
îndiguire, apărări de maluri, lucrări în albie etc.
Staţia de
Epurare Buzău se află în plin proces de modernizare şi
reabilitare. În anexa 6 este prezentată Staţia de Epurare în varianta
existentă şi cea propusă spre modernizare.
Art.172. Instalaţiile de epurare mecanică a apelor uzate trebuie să asigure, de regulă o eficienţă de separare şi îndepărtarea principalelor substanţe poluante conţinute, astfel:
- 40–60% pentru
materii în suspensie;
- 20–40% pentru CBO5;
- 20–40% pentru
fosfor total şi azot organic;
- 25–75% pentru
bacteriile coliforme totale.
Art.173. Pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a staţiei de epurare, operatorul trebuie să aibă o bază de date din care să rezulte următoarele caracteristici fizico-chimice:
a) pentru apă:
- temperatura;
- pH-ul;
- materii totale în
suspensie;
- substanţe
volatile;
- curbe de
sedimentare;
- reziduu total din
care: reziduu fix şi reziduu volatil;
- consum chimic de
oxigen (CCO-Cr);
- consum biochimic
de oxigen (CBO5);
- azotul amoniacal;
- azotiţi;
- azotaţi;
- fosfor total;
- substanţe
extractibile cu eter de petrol;
- metale grele;
- sulfuri;
- cianuri;
- fenoli;
- detergenţi.
b) pentru nămol (primar, biologic, amestec
primar cu biologic, îngroşat, stabilizat, deshidratat etc.):
- pH-ul;
- umiditate;
- materii totale în
suspensii;
- substanţe
volatile;
- substanţe
minerale;
- indicele
volumetric al nămolului;
- substanţe
extractibile cu eter;
- ioni de metale
grele;
- conţinutul în
compuşi ai azotului;
- conţinutul în
compuşi ai fosforului;
- potasiu;
- calciu;
- magneziu;
- sodiu;
- cloruri;
- sulfaţi;
- caracteristicile
fizico-chimice ale apei de nămol (supernatantului);
- valori ale
rezistenţei la deshidratarea nămolului fermentat.
Art.174. (1) Corpurile plutitoare şi suspensiile grosiere (bucăţi de lemn, textile, plastic, pietre etc.), rezultate din curăţirea materialelor reţinute pe grătare, se gestionează ca şi deşeurile municipale fiind transportate, de către operatorul de salubrizare, în condiţiile prevăzute de regulamentul serviciului de salubrizare.
(2) Reţinerile
pe grătare se depozitează temporar în containere închise, depozitarea
nu trebuie să dureze mai mult de o săptămână.
Art.175. În timpul exploatării se vor urmări şi consemna parametrii de proces şi starea echipamentelor pentru diferite părţi ale staţiei, pe trepte:
a) măsură pentru:
- temperatură
şi pH;
- azot amoniacal;
- azotaţi;
- azot total;
- suspensii solide;
- CCO-Cr;
- CB05;
- H2S;
- oxigen dizolvat;
- fosfor total;
- măsură
debit;
b) grătare - senzori de nivel
amonte/aval:
- stare de
funcţionare echipament/alarmă;
- pornire/oprire
automată, funcţie de nivel;
c) staţie de pompare:
- senzori de nivel
în camera de aspiraţie;
- stare de
funcţionare echipament/alarmă;
- pornire/oprire
automată, funcţie de nivel;
d) aerare - măsură pentru pH;
conductivitate, potenţial Redox la intrare:
- măsură
debit de aer;
- oxigenul dizolvat
- în minim două puncte;
- azotaţi
şi azot amoniacal;
- stare de
funcţionare echipament/alarmă;
- valori
parametri/alarmă;
- comanda
funcţionării suflantelor funcţie de necesarul de oxigen din
bazinul de aerare;
e) decantor secundar:
- măsură
nivel apă;
- măsură
poziţie strat;
- stare de
funcţionare echipament/alarmă;
- măsură
nămol recirculat şi nămol în exces;
- reglare debit de
nămol;
- traductoare de
suspensii pe conductele de nămol;
f) dezinfecţie:
- măsură
clor remanent;
- stare de
funcţionare echipament/alarmă;
- funcţionare
şi reglare automată pompe dozatoare;
g) evacuare efluent: aceeaşi indicatori ca
pentru influentul staţiei de epurare.
Art.176. Apa uzată procesată în staţie poate fi utilizată în agricultură pentru irigaţii, dacă îndeplineşte caracteristicile şi compoziţia prevăzută în actele normative în vigoare.
Art.177. Exploatarea şi întreţinerea staţiilor de epurare se face numai de către personal calificat.
SECŢIUNEA
a 3-a
Evacuarea,
tratarea şi depozitarea nămolurilor provenite
din
staţiile de tratare a apei uzate
Art.178. (1) Nămolurile provin din apele uzate impurificate cu materii în suspensie cum sunt cele din industria minieră, chimică, metalurgică, industrie uşoară, industrie alimentară, precum şi cele provenind din apele uzate aferente canalizării localităţilor urbane sau rurale.
Evacuarea în emisari
a apelor uzate conţinând materii în suspensie, respectiv a
nămolurilor reţinute în diversele obiecte tehnologice din
staţiile de epurare, este interzisă.
Nămolurile
provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica după:
a) compoziţia chimică în:
- nămol
mineral, care conţine peste 50% substanţe minerale (exprimat în
substanţă uscată);
- nămol
organic, care conţine peste 50% substanţe volatile (exprimat în
substanţă uscată);
b) treapta de epurare a
staţiei din care provine în:
- nămol primar, rezultat din treapta de epurare mecanică;
- nămol secundar, rezultat din treapta de epurare biologică a
apei;
- nămol stabilizat anaerob (rezultat din rezervoarele de fermentare a
nămolurilor) sau aerob (rezultat fie din procesul de epurare
biologică avansată – respectiv nitrificare cu stabilizare, fie din
stabilizatorul de nămol, de pe linia nămolului);
c) provenienţa apelor uzate în:
- nămolurile
din epurarea apelor uzate menajere/orăşeneşti;
- nămolurile
din epurarea apelor uzate industriale.
Art.179. Pentru a asigura capacităţile necesare manipulării cantităţilor fluctuante de nămol, operatorul va trebui să ţină seama de următorii parametri:
- debitul mediu
şi cel maxim de nămol;
- capacitatea
potenţială de stocare a obiectelor tehnologice din componenţa
staţiei de epurare care realizează prelucrarea nămolului.
Art.180. (1) Pentru prelucrarea şi evacuarea nămolurile reţinute în staţiile de epurare, operatorul va asigura determinarea caracteristicilor funcţie de sursa de provenienţă, perioada de staţionare în sistem, modalitatea de procesare luată în considerare etc..
Caracteristicile
fizice ale nămolurilor sunt:
- umiditatea;
- greutatea
specifică;
- culoarea şi
mirosul;
- filtrabilitatea;
- puterea
calorică.
Caracteristicile
chimice sunt:
- pH-ul;
- materiale solide
totale;
- fermentabilitatea;
- metalele grele;
- nutrienţii.
Art.181. Staţiile de pompare trebuie
prevăzute şi cu o a doua sursă de energie ce trebuie să fie
total independentă de prima, şi care să asigure o energie
continuă în caz de avarie.
Art.182. Pentru mărirea vitezei de
evaporare nămolul va fi supus unui proces de uscare astfel încât
umiditatea rămasă după aplicarea metodelor de deshidratare
mecanice convenţionale să fie redusă în continuare.
Art.183. În cazul în care nămolul are
componente care îl fac incompatibil cu utilizarea lui, acesta se va fi
transportat la depozitele de deşeuri periculoase sau se va neutraliza
termic prin incinerare, în condiţiile stabilite de legislaţia
aplicabilă.
Art.184. (1) În cazul în care
concentraţiile de metale grele şi alţi componenţi chimici
ai nămolul sunt sub valorile maxime admisibile stabilite de
legislaţia în vigoare referitoare la utilizarea acestuia în
agricultură se poate aplica metoda compostării ce reduce agenţii
patogeni şi produce un material similar cu pământul natural.
(2) Compostul poate fi folosit în agricultură, pentru combaterea eroziunii
solului, pentru îmbunătăţirea proprietăţilor solului
şi pentru recultivarea acestuia.
Art.185. Depozitarea nămolului are următoarele funcţii: egalizarea debitelor, uniformizarea caracteristicilor nămolului în vederea îmbunătăţirii proceselor de tratare din aval, ca stabilizarea, concentrarea şi deshidratarea, permiţând alimentarea uniformă pentru intensificarea operaţiilor de concentrare şi deshidratare şi permit flexibilitatea şi optimizarea proceselor pentru concentrare şi deshidratare.
Art.186.Nămolul poate fi depozitat în construcţii (spaţii) special concepute din interiorul staţiei de epurare, (rezervoare de stocare a nămolului, bazine de omogenizare, paturi de uscare, lagune), sau în interiorul obiectelor tehnologice ale staţiei de epurare (în başa de colectare a nămolului din interiorul decantorului primar sau a decantorului secundar, în bazinele de fermentare a nămolului, în concentratoarele gravitaţionale, în bazinele de aerare, în decantoarele tip Imhoff) sau în afara staţiei de epurare în depozite controlate, şanţuri, gropi, pe suprafaţa pământului etc., funcţie de compoziţia acestora.
Art.187. (1) Depozitarea se poate face pe o perioadă scurtă de timp, în bazinele de decantare sau în rezervoarele de concentrare a nămolului. Astfel de depozite sunt folosite în mod limitat şi sunt folosite de obicei la staţiile de epurare mici unde timpul de depozitare poate varia de la câteva ore până la 24 ore.
(2) Depozitarea pe
termen lung a materiilor solide poate fi realizată în procesele de
stabilizare cu perioade lungi de retenţie, de exemplu în cazul
fermentării aerobe sau anaerobe sau în bazine separate, proiectate special
pentru acest scop.
(3) În instalaţiile
mici, nămolul este de obicei depozitat în decantoare şi în bazinele
de fermentare. În cazurile în care depozitarea nămolului are loc în bazine
închise, trebuie asigurată ventilaţia împreună cu tehnologiile
de control corespunzător a mirosului, precum şi prevederea de sisteme
de filtrare a gazelor.
Art.188. (1) Nămolul deshidratat care nu se valorifică va fi transportat la depozitul de deşeuri de către operatorul de salubrizare.
(2) Se interzice depozitarea
în alte locuri fără existenţa unui acord de mediu în acest sens.
(3) Utilizarea
nămolurilor şi a altor tipuri de reziduuri ce provin de la epurarea
apelor uzate orăşeneşti în agricultură se poate realiza cu
condiţia respectării actelor normative în vigoare.
SECŢIUNEA
a 5-a
Evacuarea
apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul
localităţilor
Art.189. Apele pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor se vor evacua prin reţeaua de canalizare realizată în sistem mixt.
Art.190. (1) În programele anuale
de verificări, operatorul trebuie să prevadă verificarea şi
curăţarea periodică a reţelei de canalizare.
(2) Operatorul are
obligaţia să întreţină curate gurile de scurgere-colectare
a apelor meteorice şi stradale, scop în care va efectua verificări
şi curăţări periodice. În cazul ploilor torenţiale
operatorul va lua măsuri de intervenţie în locurile inundate.
(3) În cazul în care se constată
producerea sistematică de inundaţii în anumite puncte ale
reţelei de canalizare, operatorul împreună cu autorităţile
administraţiei publice locale vor lua măsuri de redimensionare a
conductelor reţelei de canalizare, multiplicare şi/sau
repoziţionare a gurilor de scurgere-colectare.
(4) Curăţarea
grătarelor, pentru asigurarea scurgerii apelor rezultate din topirea
zăpezilor, se va asigura prin grija operatorului, contra cost.
Cheltuielile aferente lucrărilor de exploatare şi întreţinere a
rigolelor şi grătarelor se suportă din bugetul local în baza
situaţiilor de lucrări întocmite de operator.
Art.191. (1) Curăţirea gurilor de scurgere, cu depozit şi sifon, guri de scurgere specifice reţelei în procedeu unitar, se face obligatoriu înaintea sezonului ploios şi după ploi puternice pentru a se putea depista care sunt gurile inactive.
(2) În timpul operaţiei
de curăţire, nămolul îndepărtat manual nu se va depozita
direct pe trotuar, ci în saci de plastic, care vor fi transportaţi la
terminarea operaţiei la staţia de epurare a apelor uzate.
(3) După
curăţirea mecanică, gura de scurgere se spală, cu apă
din cisternă, pentru îndepărtarea urmelor de nămol şi
asigurarea umplerii gurii cu apă pentru realizarea închiderii hidraulice.
(4) Personalul care face
curăţirea va aprecia dacă există nămol şi sub
dispozitivul care asigură garda hidraulică, iar daca apa nu curge se
va continua spălarea până se sparge eventualul dop format.
(5) În cazul
spălării mecanice nămolul aspirat de utilaj nu va fi deversat în
reţeaua de canalizare prin gura de scurgere spălată şi nici
printr-un cămin alăturat pentru a nu provoca accelerarea depunerilor
pe colector.
(6) După terminarea
operaţiunii de spălare gura de scurgere trebuie să
rămână plină cu apă, verificându-se dacă nivelul
rămas este comparabil cu nivelul normal de asigurare a închiderii
hidraulice.
(7) De regulă, în ziua
următoare se va face o inspecţie a gurilor de scurgere
curăţite verificându-se, prin scoaterea grătarului, dacă
apa a rămas la cota ce asigură închiderea hidraulică sau se
simte prezenţa mirosului caracteristic.
(8) Gura de canalizare care
nu are apă sau se simte un miros puternic de canalizare trebuie
refăcută deoarece prezintă defecţiuni constructive; nu este
etanşă, pierde apă, sau elementele ce asigura garda
hidraulică sunt deteriorate.
Art.192. În perioadele secetoase, în lipsa precipitaţiilor pe o durată mai mare de două săptămâni, trebuie refăcută garda hidraulică la gurile de scurgere care nu sunt amplasate pe străzile pe care se efectuează activitatea de udare şi stropire de către operatorul de salubrizare, începându-se cu străzile unde se ştie că viteza apei este mică şi este mai accelerat procesul de depunere a suspensiilor şi începerea fermentării.
Art.193. În cazul existenţei bazinelor de retenţie pentru preluarea debitelor de apă meteorică trebuie avute în vedere şi luate măsurile necesare pentru:
- împiedicarea
sedimentării suspensiilor;
- îndepărtarea
depunerilor imediat după trecerea ploii şi golirea bazinului pentru
ca acestea să nu intre în putrefacţie;
- menţinerea în stare
permanentă de funcţionare a sistemului de curăţire,
asigurându-se protecţia contra vandalismului;
- realizarea unei bune
spălări şi dezinfecţii pentru a împiedica răspândirea
mirosului sau a diverşilor vectori (muşte, ţânţari etc.),
care împrăştie bacterii şi viruşi ce pot afecta
sănătatea populaţiei din zonă;
- împiedicarea
îngheţării apei din precipitaţiile căzute iarna, în cazul
scăderii temperaturii sub cea de îngheţ;
- trebuie adoptate
măsuri contra tendinţei de folosire a bazinelor de retenţie
drept depozite de gunoi.
Art. 194. Principalele lucrări de întreţinere sunt:
- verificarea şi
înlocuirea grătarelor gurilor de scurgere;
- scoaterea nămolului
depus în depozitele gurilor de scurgere;
- umplerea cu apă a
gurilor de scurgere;
- curăţirea
bazinelor de retenţie.
CAPITOLUL VI
Instalaţiile/reţelele
interioare de alimentare cu apă şi de canalizare
Art.196. (1) Instalaţia
interioară de alimentare cuprinde ansamblul tehnico-sanitar, de la
robinetul de după apometru (punctul de delimitare), în sensul de curgere
al apei, până la armătura de utilizare. Reţeaua interioară
de alimentare cu apă aparţine, ca obligaţie de întreţinere
şi reparaţie, utilizatorului.
(2) Instalaţiile
interioare de apă şi de canalizare care deservesc doi sau mai
mulţi proprietari dintr-un condominiu, inclusiv teul de derivaţie,
sunt instalaţii aparţinând părţilor comune ale
condominiului şi intră ca obligaţie de întreţinere şi
reparaţie în sarcina tuturor proprietarilor condominiului.
(3) Instalaţiile
interioare de apă şi de canalizare din cadrul condominiului, care
deservesc un singur proprietar, sunt instalaţii ce aparţin acestuia
şi intră ca obligaţie de întreţinere şi reparaţie
în sarcina proprietarului respectiv.
(4) Punctul de delimitare
între instalaţiile aparţinând părţilor comune şi
instalaţiile fiecărui proprietar al condominiului este teul de
derivaţie, respectiv cotul prin care se schimbă direcţia de
circulaţie a apei din verticală în orizontală, în cazul
proprietarilor care au în proprietate apartamente de la ultimul etaj al unui
bloc de locuinţe.
Art.197. În cazul în care lucrările de realizare a instalaţiilor/reţelelor interioare conduc lamodificarea condiţiilor iniţiale de contractare, acestea se vor efectua după obţinerea acordului operatorului. Contravaloarea lucrărilor de modificare a branşamentului sau a racordului, realizate ca urmare a necesităţii realizării operaţiei, se suportă de utilizator.
Art.198. (1) Se interzice executarea unor legături între instalaţii interioare prin care se distribuie apă cu destinaţii diferite, precum şi cele dintre conductele de apă potabilă şi conducte de apă, cu apă industrială.
(2) Pentru nerespectarea
prevederilor alin. (1) şi consecinţele rezultate din aceasta
răspunzător este deţinătorul de instalaţii.
(3) Utilizatorii care au în
dotare instalaţii interioare ce folosesc apă din alte surse decât ale
operatorului nu vor executa legături la reţeaua de distribuţie
aparţinând sistemului de alimentare cu apă.
(4) Se interzice
legătura directă între conductele de aspiraţie ale pompelor
şi branşament.
Art.199. (1) Utilizatorul are obligaţia să asigure funcţionarea normală a instalaţiei/reţelei interioare de alimentare cu apă; în acest sens va executa toate lucrările de întreţinere şi reparaţie ce se impun în vederea unei exploatări optime.
(2) Utilizatorul poate
solicita operatorului, consultanţă şi îndrumare de specialitate,
ca servicii suplimentare, pentru constatarea stării tehnice a
instalaţiilor, etanşeităţii şi modului de utilizare a
apei, în scopul evitării pierderilor şi utilizării
raţionale a acesteia.
Art.200. (1) Instalaţia/reţeaua interioară de canalizare a utilizatorului se compune din obiecte sanitare, sifoane (inclusiv cele de pardoseală şi de terasă), conducte orizontale de legătură, coloane, conducte orizontale de evacuare la căminul de racord, care reprezintă limita reţelei interioare (limita de proprietate).
(2)
Instalaţia/reţeaua interioară de canalizare aparţine
utilizatorului; operatorul nu are nicio obligaţie privind buna
funcţionare a reţelei interioare de canalizare.
(3) Racordul imobilelor cu
subsoluri echipate cu instalaţii sanitare se va executa cu respectarea
măsurilor speciale contra refulării din colector spre subsol (cu clapete,
vane sau cu staţii de pompare a apelor uzate).
CAPITOLUL VII
Drepturile
şi obligaţiile operatorilor şi utilizatorilor
Art.201. (1) Are calitatea de
utilizator al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare orice
persoană fizică sau juridică ce deţine, în calitate de
proprietar sau cu drept de folosinţă dat de proprietar, un imobil
având branşament propriu de apă potabilă şi/sau racord
propriu de canalizare şi care beneficiază de serviciile operatorului
pe baza de contract de furnizare/prestare.
(2) Pot fi utilizatori ai
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi persoanele
fizice sau juridice care nu au branşament propriu de apă
potabilă, respectiv racord propriu de canalizare, dacă există
condiţii tehnice pentru delimitarea/separarea instalaţiilor, pentru
individualizarea consumurilor şi pentru încheierea, în nume propriu, a
contractului de furnizare/prestare a serviciului.
(3) Condiţiile tehnice
vor fi stabilite de operator pe baza metodologiei elaborate şi aprobate de
A.N.R.S.C..
(4) Principalele categorii
de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
sunt:
- operatori economici;
- instituţii publice;
- utilizatori casnici:
persoane fizice sau asociaţii de proprietari/locatari.
Art.202. (1) Funcţionarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să fie continuă, operatorul răspunzând pentru neîndeplinirea serviciului, în conformitate cu clauzele contractuale sau condiţiile de menţinere a licenţei.
(2) În cazul lipsei de debit
ca urmare a reducerii debitelor de apă ale sursei în caz de secetă
sau îngheţ, distribuţia apei se va face după un program propus
de operator şi aprobat de autoritatea administraţiei publice locale,
program ce va fi adus la cunoştinţa utilizatorilor în timp util, prin
mijloace adecvate (mass-media, afişare la utilizator).
Art.203. (1) Pentru intervenţia rapidă în caz de necesitate operatorul va face marcaje şi inscripţii pe clădirile de locuit, alte clădiri din apropiere, împrejmuiri, care vor indica prezenta căminelor de vane şi a hidranţilor de incendiu.
(2) Este interzisă blocarea accesului la căminele şi hidranţii reţelei pentru care s-au executat marcajele şi inscripţiile menţionate la alin. (1).
Art.204. În vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le revin în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor, operatorii trebuie să asigure:
- producerea, transportul,
înmagazinarea şi distribuţia apei potabile, respectiv preluarea,
canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate;
- exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă, respectiv a sistemelor de canalizare în condiţii
de siguranţă şi eficienţă tehnico-economică, cu
respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare;
- instituirea, supravegherea
şi întreţinerea, corespunzător dispoziţiilor legale, a
zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor şi
instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă
potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate;
- monitorizarea strictă
a calităţii apei potabile distribuite prin intermediul sistemelor de
alimentare cu apă, în concordanţă cu normele igienico-sanitare
în vigoare;
- captarea apei brute,
respectiv descărcarea apelor uzate orăşeneşti în receptorii
naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin acordurile, avizele
şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor;
- întreţinerea şi
menţinerea în stare de permanentă funcţionare a sistemelor de
alimentare cu apă şi de canalizare;
- contorizarea
cantităţilor de apă produse, distribuite şi respectiv
facturate;
- creşterea
eficienţei şi a randamentului sistemelor în scopul reducerii
tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea costurilor de
producţie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi
energie electrică şi prin reproiectarea, reutilarea şi
retehnologizarea acestora;
- limitarea
cantităţilor de apă potabilă distribuită prin
reţelele de alimentare cu apă, utilizată în procesele
industriale, şi diminuarea consumurilor specifice prin recircularea,
refolosirea şi reutilizarea acesteia.
- refacerea locului unde a
intervenit pentru reparaţii sau execuţia unei lucrări noi, la un
nivel calitativ corespunzător, în termen de maximum 30 zile calendaristice
de la terminarea lucrării, ţinând cont de condiţiile
meteorologice care nu trebuie să afecteze calitatea acesteia. Imediat
după remedierea unei avarii care a afectat pavajul în zona de
intervenţie, operatorul va lua toate măsurile pentru asigurarea unor
pavaje provizorii, care să asigure reluarea circulaţiei pe
porţiunile afectate, iar aducerea pavajului la forma şi calitatea
iniţială se va finaliza în aceleaşi condiţii. Pe toată
perioada desfăşurării intervenţiilor şi până la
finalizarea pavajului definitiv, operatorul va asigura semnalizarea
corespunzătoare atât din punct de vedere al execuţiei, cât şi
din punct de vedere al siguranţei circulaţiei.
Art.205. (1) Pe toată durata existenţei sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întreţinerii şi exploatării sistemelor respective operatorul are drept de servitute asupra proprietăţilor afectate de sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare, realizându-se cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestuia.
(2) Dacă, cu ocazia
intervenţiilor pentru retehnologizări, reparaţii, revizii,
avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de
alimentare cu apă şi de canalizare, operatorii au obligaţia
să le plătească acestora despăgubiri, în condiţiile
legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va
fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirii se
stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care
părţile nu se înţeleg, prin hotărâre
judecătorească.
(3) Operatorii au
obligaţia să ţină evidenţe distincte pentru fiecare
activitate, având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu
şi/sau localitate de operare în parte.
Art.206. Operatorul are obligaţia să:
- respecte angajamentele
asumate prin contractele de furnizare/prestare a serviciilor de apă
şi de canalizare;
- respecte prevederile
prezentului regulament;
- ia măsurile necesare
pentru remedierea operativă a defecţiunilor apărute la
instalaţiile sale, precum şi de înlăturare a consecinţelor
şi pagubelor rezultate;
- presteze serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare la toţi utilizatorii cu care
a încheiat contracte de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor;
- servească toţi
utilizatorii din aria de acoperire pentru care a fost licenţiat;
- respecte indicatorii de
performanţă aprobaţi de autorităţile administraţiei
publice locale;
- furnizeze date despre
prestarea serviciului autorităţilor administraţiei publice
locale, precum şi A.N.R.S.C., conform programelor stabilite de acestea;
- aplice metode performante
de management care să conducă la reducerea costurilor de operare;
- furnizeze apă
potabilă şi industrială la parametrii de potabilitate
impuşi de actele normative în vigoare, cu asigurarea valorilor debitelor
şi a presiunii de serviciu, indiferent de poziţia utilizatorului în
schema de funcţionare;
- asigure preluarea apelor
uzate şi meteorice la sistemul de canalizare şi să verifice
calitatea acestora;
- întreţină
şi să verifice funcţionarea contoarelor de măsurare a
cantităţilor de apă la utilizatorii casnici si instalatiile
proprii în conformitate cu prescripţiile
metrologice şi să utilizeze pentru sigilare numai sigilii cu serie
unică de identificare pentru a preveni sigilarea neautorizată;
- să emită factura
pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei
în care prestaţia a fost efectuată;
- factureze
cantităţile de apă furnizate şi serviciile de canalizare
prestate la valorile măsurate prin intermediul contoarelor sau stabilite
conform ORD. 29/N 1994 prin contract,
aducând la cunoştinţa utilizatorului modificările de
tarif;
- înregistreze toate
reclamaţiile şi sesizările utilizatorilor, să le verifice
şi să ia măsurile ce se impun, pentru rezolvarea acestora. La
sesizările utilizatorilor operatorul va răspunde în scris, în termen
de maximum 30 de zile calaendaristice de la înregistrarea acestora.
Art.207. Operatorul de servicii din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare nu răspunde pentru neîndeplinirea serviciului, în cazurile de forţă majoră, precum şi în următoarele cazuri:
- ca urmare a
lucrărilor de întreţinere, reparaţii, modernizări,
extinderi, devieri, branşări noi, schimbări de contoare,
dacă operatorul a anunţat utilizatorii despre eventualitatea opririi
furnizării apei, specificând data şi intervalul de timp în care
aceasta va fi oprită. Anunţul de oprire a furnizării apei, prin
mass-media şi/sau afişare la utilizatori, după caz, în
funcţie de numărul de utilizatori afectaţi trebuie făcut
înainte, cu un număr de ore stabilit prin contract;
- în cazul ploilor
torenţiale care duc la depăşirea capacităţii
proiectate de preluare la canalizare a debitelor, situaţie în care
operatorul va face dovada depăşirii capacităţii.
Art.208. Operatorul are dreptul să:
- oprească temporar
furnizarea apei sau prestarea serviciului de canalizare, fără
înştiinţarea prealabilă a utilizatorilor şi fără
să-şi asume răspunderea faţă de aceştia, în cazul
unor avarii grave a căror remediere nu suferă amânare, care pot
produce pagube importante, accidente sau explozii, defecţiuni ale
instalaţiilor interioare ale utilizatorului sau care afectează buna
funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi/sau de
canalizare. În astfel de cazuri operatorul are obligaţia de a anunţa
utilizatorii imediat de situaţia apărută prin toate mijloacele
ce le are la dispoziţie;
- restricţioneze
alimentarea cu apă a tuturor utilizatorilor, pe o anumită
perioadă, cu înştiinţarea prealabilă, în cazul în care apar
restricţionări justificate la sursa de apă sau la racordarea
şi punerea în funcţiune a unor noi capacităţi din cadrul
sistemului de alimentare cu apă sau de canalizare ori a unor lucrări
de întreţinere planificate. Aceste restricţionări se pot face cu
aprobarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu
excepţia cazurilor de forţă majoră;
- încaseze contravaloarea
serviciilor furnizate şi să aplice penalităţile legale;
- întrerupă sau să
sisteze furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă, în
condiţiile legii, cu somaţie prealabilă, la utilizatorii care nu
şi-au achitat facturile pe o perioadă mai mare de 30 zile
calendaristice de la data expirării termenului de plată a facturii
sau care nu respectă clauzele contractuale. Aceleaşi măsuri,
inclusiv desfiinţarea branşamentelor/racordurilor, se pot lua
faţă de utilizatorii clandestini, dacă aceştia nu au
îndeplinit condiţiile impuse de operatori pentru intrarea în legalitate.
Art.209. Utilizatorul este obligat să:
- respecte clauzele
contractului de furnizare/prestare încheiat cu operatorul serviciului de
alimentare cu apă şi/sau de canalizare;
- asigure folosirea
eficientă şi raţională a apei preluate din reţeaua de
alimentare cu apă, prin încadrarea în normele de consum pe persoană,
unitatea de produs sau puncte de folosinţă, conform debitelor prevăzute
în standardele în vigoare;
- utilizeze apa numai pentru
folosinţele prevăzute în contractul de furnizare a serviciilor. În
cazul în care utilizatorul doreşte să extindă instalaţiile
sau utilizarea în alte scopuri decât cele pentru care s-a încheiat contractul
va înştiinţa/notifica operatorul/furnizorul despre aceasta. Dacă
noile condiţii impun, se vor modifica clauzele contractuale;
- menţină
curăţenia şi să întreţină în stare
corespunzătoare căminul de apometru/contor, dacă se află
amplasat pe proprietatea sa;
- anunţe imediat
după constatare, operatorul despre apariţia oricărei
deteriorări apărute la căminul de apometru, care îl
deserveşte;
- permită citirea
contorului, dacă acesta este amplasat pe proprietatea sa;
- nu utilizeze
instalaţiile interioare în alte scopuri decât cele prevăzute în
contract;
- execute lucrările de
întreţinere şi reparaţii care îi revin, conform
reglementărilor legale, la instalaţiile interioare de apă pe
care le are în folosinţă, pentru a nu se produce pierderi de
apă, sau, în cazul în care, prin funcţionarea lor
necorespunzătoare, creează un pericol pentru sănătatea
publică. Obligaţia se extinde şi la staţiile de hidrofoare,
rezervoare, staţii de pompare interioare etc., care se afla în
proprietatea utilizatorului;
- toţi utilizatorii,
operatorii economici, care utilizează în procesul tehnologic apă
potabilă sunt obligaţi să furnizeze operatorului/furnizorului
informaţii cu privire la consumurile prognozate pentru o perioadă
următoare convenită cu operatorul;
- nu execute lucrări
clandestine de ocolire a contorului;
- nu modifice
instalaţia interioară de distribuţie a apei potabile
fără avizul operatorului;
- nu manevreze vanele din
amonte de apometru şi să folosească pentru intervenţii la
instalaţiile interioare numai robinetul sau vana din aval de apometru;
- nu influenţeze în
nici un fel indicaţiile contorului de apă şi să
păstreze intactă integritatea acestuia, inclusiv sigiliile;
- achite contravaloarea
serviciilor furnizate de operator în termen de 15 zile de la emiterea facturii;
- nu evacueze în
reţeaua de canalizare deşeuri, reziduuri, substanţe poluante sau
toxice care încalcă condiţiile de descărcare impuse de normele
tehnice în vigoare;
- comunice
operatorului/prestatorului serviciului, dacă sunt deţinătorii de
surse proprii de apă, data punerii în funcţiune a acestora, în
vederea facturării cantităţilor de apă uzată deversate
în reţeaua de canalizare. În acest scop au obligaţia să
instaleze apometre, să ţină la zi registrul de evidenţă,
pe baza căruia să se poată calcula şi verifica debitul
surselor proprii.
Art.210. Utilizatorul are dreptul să:
- beneficieze de serviciul
de alimentare cu apă şi/sau de canalizare la nivelurile stabilite în
contract;
- primească
răspuns în maximum 30 de zile calendaristice la sesizările adresate
operatorului cu privire la neîndeplinirea unor condiţii contractuale;
- conteste facturile când
constată încălcarea prevederilor contractuale;
- fie anunţat cu cel
puţin 24 de ore înainte despre opririle programate sau
restricţionările în furnizarea/prestarea serviciului;
- fie despăgubit în
cazul furnizării serviciilor în afara parametrilor calitativi,
respectându-se următoarea procedură:
-
utilizatorul anunţă operatorul despre furnitarea serviciilor
improprii calitativ;
-
oparatorul înregistrează reclamaţia prin Dispecerat;
-
operatorul trimite laboranta pentru prelevarea probei de apă;
-
în cazul reclamaţiilor justificate prin buletinul de analiză
apă, efectuat de laboratorul de apă potabilă al companiei, la
sfârşitul fiecărei luni se stabileşte de comun acord cantitatea
de apă ce va fi diminuată din factură, funcţie de perioada
de furnizare în afara parametrilor contractaţi.
Fac excepţie de la
această procedură situaţiile în care operatorul a comunicat
utilizatorului prin mass-media sau telefonic lucrările programate
(spălări rezervoare şi reţele, reparaţii curente
şi capitale) şi evenimente nedorite (avarii, incidente,
defecţiuni curente).
- fie informat despre modul
de funcţionare a serviciilor de apă şi de canalizare, despre
deciziile luate de autorităţile administraţiei publice locale,
A.N.R.S.C. şi de operator privind asigurarea acestor servicii;
- aibă montate pe branşamentele proprii ale
imobilelor contoare de apă pentru înregistrarea consumurilor după cum
urmează :
a) operatori economici pe
cheltuiala proprie
b) instituţii publice
pe cheltuiala proprie
c) utilizatori casnici: case
si condominii pe cheltuiala
operatorului
CAPITOLUL VIII
Indicatori de performanţă şi calitate
Art.211. (1) Indicatorii de performanţă stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de operatori în asigurarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Indicatorii de
performanţă asigură condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească serviciile de apă şi de canalizare, avându-se în
vedere:
- continuitatea din punct de
vedere cantitativ şi calitativ;
- adaptarea permanentă
la cerinţele utilizatorilor;
- excluderea oricărei
discriminări privind accesul la serviciile de apă şi de
canalizare;
- respectarea
reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor şi
protecţiei mediului.
Art.212. Indicatorii de performanţă pentru serviciul de apă şi de canalizare sunt specifici pentru următoarele activităţi:
- branşarea/racordarea
utilizatorilor la reţeaua de alimentare cu apă şi de canalizare;
- contractarea serviciilor
de apă şi de canalizare;
- măsurarea, facturarea
şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
- îndeplinirea prevederilor
din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;
- menţinerea unor
relaţii echitabile între furnizor (prestator) şi utilizator prin
rezolvarea operativă şi obiectivă a problemelor, cu respectarea
drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi;
- soluţionarea
reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de apă şi
de canalizare;
- prestarea de servicii
conexe serviciului de furnizare (informare, consultanţă etc.).
Art.213. În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanţă operatorul trebuie să asigure:
- gestiunea serviciilor de
apă şi de canalizare, conform hotărârii de dare în administrare
sau prevederilor contractului de delegare a gestiunii;
- evidenţa
utilizatorilor;
- înregistrarea
activităţilor privind citirea echipamentelor de măsurare,
facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
- înregistrarea
reclamaţiilor şi sesizărilor utilizatorilor şi
soluţionarea acestora;
- accesul neîngrădit al
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în
conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale ce le revin,
la informaţiile necesare pentru stabilirea:
a) modului de respectare
şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate;
b) calităţii
şi eficienţei serviciilor furnizate/prestate la nivelul indicatorilor
de performanţă stabiliţi;
c) modului de administrare,
exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare
şi/sau modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare încredinţată prin contractul de delegare a gestiunii;
d) modului de formare
şi stabilire a tarifelor pentru serviciile de apă şi de
canalizare;
e) stadiului de realizare a
investiţiilor;
f) respectării
parametrilor ceruţi prin prescripţiile tehnice şi normele
metrologice.
Art.214. Indicatorii de
performanţă minimali, generali şi garantaţi pentru
serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare sunt stabiliţi
în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
CAPITOLUL IX
Contractul de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de
apă
şi de canalizare
Art.215. Contractarea
furnizării şi prestarea serviciilor de alimentare cu apă şi
de canalizare se va realiza astfel:
- în cazul în care
utilizatorii au branşamente, prin contracte încheiate între operator
şi utilizatori;
- în cazul în care
furnizarea apei potabile se face prin cişmele stradale către
persoanele fizice care nu au branşament, cişmelele se vor contoriza
şi facturarea se va face conform contractului numarul 351/2004 încheiat cu
Consiliul Municipal Buzău.
- în cazul utilizării
apei de la hidranţii stradali de către operatorul serviciului de
salubrizare sau cel al domeniului public, pe bază de contract între
operatorii acestor servicii şi operatorul serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare;
- pentru consumurile de
apă utilizate de pompieri pentru instruire şi stingerea incendiilor,
pe bază de contract încheiat cu autorităţile administraţiei
publice locale, în conformitate cu art. 40 din Legea nr. 121/1996 privind
organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari.
Art.216.(1) Condiţiile privind calitatea serviciilor asigurate de operator privind continuitatea, presiunea de utilizare şi debitul furnizat, respectiv condiţiile de preluare şi calitatea apelor uzate acceptate la deversarea în reţelele de canalizare vor fi înscrise în contractul de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) La încheierea
contractelor se vor respecta prevederile "Contractului-cadru de furnizare/prestare
a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare".
Art.217.Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează:
- penalităţile
sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a
obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în
vigoare;
- penalităţile se
datorează începând cu prima zi după data scadenţei;
- valoarea totală a
penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului şi
se constituie venit al operatorului.
CAPITOLUL X
Realizarea serviciului
după producerea unui cutremur
SECŢIUNEA 1
Serviciul de alimentare cu apă
Art.218.Pentru reducerea
efectelor negative asupra populaţiei, animalelor şi mediului,
operatorul împreună cu autoritatea publică locală are
obligaţia să asigure informarea şi instruirea prealabilă a
populaţiei prin afişe asupra modului de comportare în situaţii
de calamităţi naturale.
Art.219.Operatorul de apă trebuie să asigure:
- 1-2 l/om/zi pentru minimum
3-4 zile, apă potabilă din sursa protejată echipată cu un
sistem local de filtrare – sistem de filtrare cu cartuş filtrant din CAG
etc.;
- apa pentru combaterea
incendiului din alte surse decât sursa de apă potabilă;
- punerea în funcţiune
a resurselor proprii de alimentare pentru spitale şi alte
unităţi cu risc mare;
- surse de rezervă
pentru alimentarea cu energie electrică a utilajelor;
- una sau mai multe surse de
apă pentru incendiu (lacuri de agrement, râuri în zone accesibile,
ştranduri etc.).
Art.220.După încetarea mişcării seismice operatorul trebuie să verifice:
- starea reţelei de
distribuţie;
- starea de etanşeitate
a rezervorului;
- integritatea
aducţiunii;
- integritatea captării
şi a surselor de alimentare cu energie electrică.
Art.221.Operatorul va acţiona suplimentar, realizând următoarele acţiuni:
- verificarea şi
utilizarea reţelei de alimentare cu apă;
- verificarea în teren
şi depistarea deteriorărilor reţelei, iar în cazul
constatării unor pierderi majore izolarea la rezervorul de acumulare
pentru a păstra cât mai multă apă înmagazinată;
- solicitarea, avizul
comandamentului pompierilor pentru ca apa din rezerva de combatere a
incendiului (rezerva protejată) să fie folosită pentru
asigurarea apei de băut, după stingerea incendiilor;
- închiderea şi
izolarea tronsoanele din reţea, fără defecţiuni, şi
toate branşamentele utilizatorilor, cu excepţia celor cu risc mare;
- verificarea modului de
funcţionare al hidranţilor şi trecerea la echiparea celor în
stare de funcţionare pentru furnizarea de apă în mod individual
pentru populaţie, asigurând sau solicitând organelor abilitate paza
acestora;
- trecerea la aplicarea
planurilor stabilite pentru alimentarea cu apă din alte surse a
utilizatorilor cu risc mare de explozie, incendiu etc.;
- punerea în funcţiune
a legăturilor de rezervă ce ocolesc rezervorul, în cazul în care
acesta a fost afectat şi nu poate păstra apa;
- realizarea
alimentării cu energie electrică a pompelor, din sursele de
rezervă, inclusiv din grupurile generatoare mobile din dotare;
- stabilirea soluţiei
de alimentare cu apă în cazul în care aducţiunea este
deteriorată prin:
-utilizarea
unităţii locale de tratare a apei, stabilită dinainte,
instalată pe un amplasament situat pe locuri înalte şi sigure;
-transportul apei cu cisterne
dezinfectate şi distribuirea în locurile prestabilite, către
populaţie;
-transportul apei de la
sursele proprii, în condiţii adecvate, dacă sursa de apă poate
asigura cantitatea necesară, dar sistemul de transport este deteriorat;
- utilizarea altei surse de
apă dacă lucrările hidrotehnice de la captare sunt afectate
total, sau, în cazul în care lucrările sunt afectate parţial,
asigurarea punerii în funcţiune cât mai urgent a părţii active,
mai ales dacă sistemul funcţionează gravitaţional;
- realizarea de lucrări
provizorii, la suprafaţă, de legare a tronsoanelor rămase
întregi în cazul unor avarii locale pe aducţiune, reţea etc.,
utilizând materiale rezistente şi cu îmbinări rapide. Lucrările
provizorii vor fi supravegheate, iar apa dezinfectată adecvat;
- trecerea, din momentul în
care sistemul poate funcţiona cel puţin parţial, la refacerea
sistematică a acestuia, în ordinea importanţei, astfel încât să
se asigure debitele minime de funcţionare. Ordinea de importanţă
poate fi stabilită prin analiza riscului de nefuncţionare a
fiecărui obiect component al lucrării.
Art.222. În cazul calamităţilor naturale trebuie acţionat rapid şi eficient asigurând:
- realizarea planului de
acţiune, însuşit de personal prin simulări anterioare producerii
calamităţii;
- asigurarea cadrului
organizatoric, astfel încât personalul să lucreze independent,
legătura între echipe şi factorii de decizie realizându-se cu
mijloace adecvate de comunicaţie, care să fie independente de
reţeaua de telefonie mobilă sau fixă.
Art.223. După încheierea operaţiunilor de remediere, toate instalaţiile vor fi dezinfectate în mod sistematic. Când apa devine potabilă populaţia va fi înştiinţată că poate utiliza această apă în mod normal. Se va face o inspecţie generală a reţelei pentru detectarea şi remedierea locurilor pe unde se pierde apă.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de canalizare
Art.224. Reţeaua de
canalizare poate fi afectată de un cutremur fără să
apară efectele exterioare deoarece o parte din apa exfiltrată se va
drena în pământ.
Art.225. Operatorul va efectua următoarele activităţi:
- verificarea curgerii apei
începând de la ultimul cămin al colectorului principal (la intrarea în
staţia de epurare sau căminul amonte al unei subtraversări);
- stabilirea locului în care
apa nu mai curge prin colector marcându-se tronsoanele şi verificând
terenul dacă are crăpături vizibile, sunt tasări de teren,
sunt construcţii prăbuşite peste canal etc.;
-se va interveni prin
pomparea apei în alt colector sau chiar direct în emisar, caz în care trebuie
să existe un aviz prealabil al autorităţii de mediu, pentru o
perioadă de timp cât mai scurtă, în cazul unor tronsoane rupte, pe
lungime mare, în porţiunea aval;
- folosirea mijloacelor
locale de dezinfectare pe traseu, procedurilor proprii;
- vor fi degajate locurile
pe unde apa meteorică poate curge singură în emisar;
- vor fi puse în stare de
funcţionare mijloacele auxiliare de pompare a apei din colectoare cu
mijloace ce pot fi aduse pe amplasamente pregătite din timp sau sunt deja
montate şi se face numai punerea în funcţiune;
- refacerea provizorie a
reţelei de canalizare folosind tuburi uşor de montat (PVC gofrat,
oţel etc.), tuburile vor putea fi montate aparent, cu protecţie
contra traficului stradal.
Art.226.După stabilizarea situaţiei, reţeaua de canalizare va intra într-un proces de verificare totală, rezultatul final va fi analizat în vederea luării unei decizii asupra soluţiei de reabilitare sau chiar de retehnologizare.
CAPITOLUL XI
Realizarea serviciului
după producerea unei inundaţii
SECŢIUNEA 1
Serviciul de alimentare cu apă
Art.227.În cazul inundaţiilor se vor lua măsurile prevăzute în planul aprobat de inspectoratulpentru situaţii de urgenţă.
În cazul în care
staţia de pompare ce asigură presiunea totală în reţea este
scoasă din funcţiune (voit sau accidental) se va asigura o pompare
independentă de pe un amplasament neinundabil cu motopompe pregătite
din timp.
Dacă
localitatea este parţial inundată, se va recurge la următoarele
măsuri:
- dezinfectarea
suplimentară a apei, conform recomandărilor organelor sanitare,
conform planurilor pentru situaţii de urgenţă;
- atenţionarea
locuitorilor cu branşamente în zona inundată asupra unor măsuri
suplimentare legate de consumul apei;
- oprirea
staţiilor de pompare aflate în zona inundată;
- distribuirea de
apă îmbuteliată locuitorilor afectaţi;
Dacă sursele de
alimentare cu energie sunt afectate se va aplica soluţia alimentare cu
energie electrică de la o sursă de rezervă.
Dacă
puţurile sunt inundate, acestea vor fi spălate imediat ce nivelul
apei scade, fiind luate măsuri suplimentare pentru a asigura
etanşarea lor până la depăşirea fenomenului.
După trecerea
evenimentului se va proceda la o spălare şi dezinfectare totală
a sistemului obţinându-se un aviz al organelor sanitare.
Art.228.În planul de acţiune
se vor trece elementele aplicabile din măsurile ce trebuie luate în cazul
producerii unui cutremur.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de canalizare
Art.229.În perioada
inundaţiilor reţeaua de canalizare este suprasolicitată, intrând
de cele mai multe ori sub presiune.
Art.230.
(1) Operatorul va asigura cu maximă prioritate funcţionarea
staţiilor de pompare a apelor uzate, suplimentând numărul de pompe cu
motopompe.
O atenţie
deosebită se va da prevenirii inundării staţiei de pompare prin
luarea tuturor măsurilor de îndiguire, utilizarea motopompelor etc..
Gradul de asigurare
a funcţionării pompelor trebuie să fie mai mare decât a
celorlalte construcţii componente a sistemului de alimentare cu apă
şi de canalizare.
Art.231.
Se vor aplica măsuri suplimentare de dezinfectare, mai ales în zonele în
care sistemul de canalizare a refulat.
Art.232. Vor fi puse în funcţiune staţii de pompare provizorii, cu motopompe, pentru suplimentarea capacităţii de evacuare a apei din zonele inundate
Art.233.
În scopul reducerii gradului de poluare, în zona joasă se poate recurge la
devierea apelor colectate de pe suprafeţele aflate la cote neinundate.
Art.234.O atenţie specială se va da urmăririi capacităţii de evacuare a emisarului receptor, luându-se măsuri adecvate când există riscul intrării apei prin deversorul liber.
Art.235. (1) După trecerea evenimentului se va face o verificare generală a canalizării, o spălare şi o dezinfecţie generală.
Este obligatorie
efectuarea unei analize urmată de un plan de măsuri capabile să
îmbunătăţească funcţionarea sistemului, consemnându-se
limitele atinse de viitură.
CAPITOLUL XII
Realizarea serviciului
în caz de furtună şi/sau viscol puternic
SECŢIUNEA 1
Serviciul de alimentare cu apă
Art.236. În
cazul apariţiei furtunii şi/sau a viscolului operatorul va:
- verifica în
primă urgenţă sistemul de alimentare cu energie, punându-se în
funcţiune, dacă este cazul, sistemul de rezervă sau vor fi
realizate legături provizorii, pentru acţionarea cu prioritate a
pompelor;
- verifica starea
ventilaţiilor la rezervoare, realizându-se o verificare a
calităţii apei şi o dezinfectare suplimentară, dacă
aceasta prezintă nereguli, iar utilizatorii vor fi avertizaţi asupra
modului în care să se consumă apa;
- asigura
personalului de exploatare care îşi are locul de muncă în zone
izolate, alimentarea cu hrană, sistem de încălzire şi echipament
de protecţie corespunzător;
Art.237. După
trecerea furtunii, va fi refăcut accesul pe căile de comunicaţie
şi vor fi refăcute lucrările afectate.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de canalizare
Art.238.Pentru menţinerea în
funcţiune a staţiilor de pompare de pe reţeaua de canalizare în
caz de furtună, este de preferat ca una din liniile de alimentare cu
energie electrică să fie subterană sau se va asigura o
sursă independentă de alimentare.
Art.239. În caz de viscol şi de temperaturi reduse, vor fi luate măsuri, împreună cu operatorul serviciului de salubrizare şi cu autoritatea administraţiei publice locale, de îndepărtare a zăpezii, pentru contracararea riscului de topire bruscă a zăpezii şi punerea sub presiune a canalizării.
Art.240.Vor fi verificate grătarele deversoarelor, luându-se şi măsurile necesare pentru eliminarea blocajelor de gheaţa la emisar, blocaje care pot produce ridicarea nivelului apei şi inundarea canalizării.
CAPITOLUL XIII
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art.241. (1).Contravenţiile în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, atât pentru utilizatori cat si pentru operator, precum si cuantumul amenzilor aplicabile sunt cuprinse in anexa nr.3 .
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către primari şi/sau împuterniciţii acestora şi de autoritatea de reglementare competentă.
(3) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, autorităţile administraţiei publice locale vor proceda la încheierea de acte adiţionale la contractele de delegare a gestiunii care să cuprindă punerea în aplicare a prezentului regulament.
Art.242.În cadrul contractelor încheiate cu utilizatorii se vor stipula standardele, normativele şi tarifele legale, valabile la data încheierii acestor contracte. De asemenea, se vor face trimiteri şi la actele normative care trebuie respectate din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii publice.
Art.243.Prevederile prezentului Regulament-cadru vor fi actualizate în funcţie de modificările de natura tehnică, tehnologică şi legislativă, prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C..
Art.244.Anexele 1-8 fac parte integrantă din prezentul Regulament.
Art.245.Prezentul regulament intră în vigoare la 30 de zile de la aprobarea sa de catre Consiliul Local al Municipiului Buzău. La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă prevederile H.C.L.M Buzău nr. 143/25 aug 2005.