Municipiul Buzău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, este situat în zona centrală a judeţului, pe malul drept al râului Buzău, determinat de coordonatele 45°09″ latitudine nordică, şi 25°5″ longitudine estică, ocupând o suprafaţă totală de 81,3 km pătrați.
Se află la confluenţa dintre drumul european E85, ce leagă sudul continentului cu zona de nord şi drumul naţional ce uneşte Transilvania cu porturile dunărene şi litoralul Mării Negre. Cadrul geografic cuprinde teritorii variate sub aspect fizico- şi economico- geografic.
În partea de nord şi nord-vest apare o ramă de dealuri cu înălţimi cuprinse între 500-700 m, iar spre nord-est câmpia piemontană coboară în pantă lină dinspre nord spre sud. În partea de est a oraşului se află Lunca râului Buzău, iar în sud Câmpia Buzăului, cu terenuri roditoare. Clima oraşului Buzău are un caracter continental.
Temperatura medie anuală este de 10,7° C; cea mai călduroasă lună este iulie, cea mai friguroasă este ianuarie. Vremea este schimbătoare, se produc o serie de disfuncţionalităţi, în anotimpul cald – ploi torenţiale, iar în anotimpul rece – viscolirea şi troienirea arterelor de circulaţie. Consecinţele mişcărilor de aer peste municipiul Buzău le constituie vânturile caracteristice fiecărui sezon.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Buzău şi afluenţii săi. Vegetaţia este caracteristică zonei de stepă.

Cea mai preţioasă podoabă naturală a oraşului Buzău este pădurea Crâng cu o suprafaţă de 189 ha, din care 10 ha sunt amenajate ca parc, apoi parcul Tineretului şi parcul Marghiloman.

Resursele de apă de la suprafaţa solului, cât şi cele subterane, sunt exploatate din cele mai vechi timpuri, fiind surse de alimentare cu apă a locuinţelor şi unităţilor industriale, dar şi pentru irigarea terenurilor agricole.
Din albia râului Buzău sunt exploatate cantităţi însemnate de balast, nisip şi pietriş. Solurile sunt propice culturilor irigate, precum şi cerealelor.

Alte resurse naturale: pădurile, exploatate pentru lemn de foc şi care au şi rol peisagistic şi de protecţie a malurilor. În apropierea Buzăului se află însemnate resurse ale solului ca: petrol, gaze de sondă, cărbuni (lignit), piatră de construcţii etc.

Oraşul Buzău este un important nod feroviar şi rutier. Este situat pe una din magistralele feroviare ale ţării, linia 500, de importanţă europeană: Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava.
Gara Buzău este un important nod feroviar, de aici plecând linii ferate spre Brăila, Galaţi, Constanţa, Braşov, precum şi o linie locală spre Berca Pătârlagele – Nehoiu – Nehoiaşu.
La Buzău se poate ajunge cu autoturismul pe drumul european E85 (sau DN2) dinspre Bucureşti, sau dinspre Suceava, Bacău, Focşani, Rm. Sărat; de la Ploieşti pe DN1B; de la Braşov pe DN10 (itinerar pe Valea Buzăului); dinspre Brăila pe DN2B.