Aceasta se face în baza declaraţiei de căsătorie dată în scris în faţa ofiţerului de stare civilă şi care trebuie să cuprindă:

● dorinţa de a se căsători

● faptul că cei care vor să se căsătorească au luat cunoştinţă reciprocă de starea sănătaţii lor şi de condiţiile prevăzute în Codul familiei

● ce nume de familie vor purta în timpul căsătoriei

Sunt necesare:

● actul de identitate, în original și copie

● certificatul de naştere, în original şi în copie

● certificatul medical privind starea sănătaţii; certificatele medicale sunt valabile 14 zile ( din care 11 zile obligatoriu la compartimentul Stare Civilă) de la data emiterii si trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate

● sau nu se poate căsători

● acte în original şi în copii, din care să rezulte desfacerea căsătoriilor anterioare (dacă este cazul)

• • certificatul de deces al fostului soţ
  • certificatul de despărţenie (eliberat in perioada anilor 1951 – 1960) sau de divorţ
  • certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei
  • sentinţa de divorţ ramasă definitivă şi irevocabilă

În România căsătoria se încheie între un bărbat şi o femeie prin consimţământul personal şi liber al acestora.

• Vârsta matrimonială
• Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.
• Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul. În cazul în care unul dintre părinţi refuză să încuviinţeze căsătoria, instanţa de tutelă hotărăşte şi asupra acestei divergenţe, având în vedere interesul superior al copilului.
• Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă.
• Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti.
• Bigamia
• Este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către persoana care este căsătorită.
• Interzicerea căsătoriei între rude
• Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.
• Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea. Instanţa se va putea pronunţa pe baza unui aviz medical special dat în acest sens.
• În cazul adopţiei, dispoziţiile de mai sus sunt aplicabile atât între cei care au devenit rude prin adopţie, cât şi între cei a căror rudenie firească a încetat prin efectul adopţiei.
•     Interzicerea căsătoriei între tutore şi persoana minoră
• Căsătoria este oprită între tutore şi persoana minoră care se află sub tutela sa.
• Alienaţia şi debilitatea mintală
• Este interzis să se căsătorească alienatul mintal şi debilul mintal.
• Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria
• Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.
• Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.
• Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.
• Comunicarea stării de sănătate
• Căsătoria nu se încheie dacă viitorii soţi nu declară că şi-au comunicat reciproc starea sănătăţii lor. Dispoziţiile legale prin care este oprită căsătoria celor care suferă de anumite boli rămân aplicabile.

Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

Cine şi unde încheie căsătoria

• Căsătoria se încheie în faţa ofiţerului de stare civilă al Consiliului local al comunei, oraşului sau municipiului în cuprinsul căruia se află domiciliu sau reşedinţa (flotantul) oricăruia dintre viitorii soţi.

Ce demers trebuie făcut pentru încheierea căsătoriei

• cei care vor să se căsătorească vor face personal şi împreună declaraţia de căsătorie, potrivit legii, la primăria unde urmează a se încheia căsătoria

Cum se realizează declaraţia de căsătorie

• viitorii soţi trebuie să se prezinte împreună, în perioada stabilită în acest sens, la momentul la care au programat căsătoria

• în declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie declarând numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, precum şi regimul matrimonial ales.
• odată cu declaraţia de căsătorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru încheierea căsătoriei.

Când ambii soţi se află la prima căsătorie

• actul de identitate (cartea de identitate/ provizorie) – în original şi copie;
• certificatul de naştere – în original şi copie;
• certificat medical prenupţial – pentru ambii viitori soţi – original;

Când unul dintre soţi (ori ambii) nu se află la prima căsătorie

• pe lângă actele precizate mai sus, viitorul soţ/ soţie va prezenta dovada desfacerii/ încetării căsătoriei/căsătoriilor anterioare, respectiv:
  1. sentinţă de divorţ rămasă irevocabilă/ certificat de divorţ administrativ;
  2. certificat deces al fostului soţ – original şi copie.

• în declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor menţiona regimul matrimonial ales, ei pot opta între:

1. REGIMUL COMUNITĂŢII LEGALE
2. REGIMUL SEPARAŢIEI DE BUNURI
3. REGIMUL COMUNITĂŢII CONVENŢIONALE

• ofiţerul de stare civilă face menţiune pe actul de căsătorie despre regimul matrimonial ales.

Alegerea numelui de familie

• Viitorii soţi pot conveni să:
  1. păstreze numele dinaintea căsătoriei;
  2. să ia numele oricăruia dintre ei;
  3. să ia numele lor reunite;
  4. un soţ poate să îşi păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.

Publicitatea căsătoriei

• în aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie, ofiţerul de stare civilă publică un anunţ al intenţiei de căsătorie, prin afişarea în extras, într-un loc special amenajat la sediul primăriei şi pe pagina de internet a acesteia unde urmează să se încheie căsătoria,
• extrasul din declaraţia de căsătorie cuprinde: data afişării, datele de stare civilă ale viitorilor soţi şi, după caz, încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi înştiinţarea că orice persoană poate face opoziţie la căsătorie, în termen de 11 zile de la data afişării.

Opoziţia la căsătorie

• orice persoană poate face opoziţie la căsătorie, dacă cunoaşte un impediment legal ori dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite.
• opoziţia la căsătorie se face numai în scris, cu arătarea dovezilor pe care se întemeiază.

Cum semnăm actele în momentul încheierii căsătoriei

• actul de căsătorie se semnează de către soţi, cu numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei

Martorii la căsătorie

• martorii atestă faptul că soţii şi-au exprimat consimţământul personal şi liber,
• nu pot fi martori la încheierea căsătoriei cetăţenii care nu înţeleg limba vorbită (fără traducător autorizat)  incapabilii, precum şi cei care din cauza unei deficienţe psihice sau fizice nu sunt apţi să ateste faptele,
• martorii pot fi: rude sau afini, indiferent de grad, prieteni cu oricare dintre viitorii soţi.

Celebrarea căsătoriei

• viitorii soţi se vor prezenta împreună la locul în care se încheie căsătoria, pentru a-şi da consimţământul la aceasta, în mod public, în prezenţa a 2 martori, în faţa ofiţerului de stare civilă,
• persoanele care aparţin minorităţilor naţionale pot solicita celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, cu condiţia ca ofiţerul de stare civilă, de serviciu la căsătorii, să cunoască respectiva limbă.

Momentul încheierii căsătoriei

• căsătoria este încheiată în momentul în care, după ce ia consimţământul fiecăruia dintre viitorii soţi, ofiţerul de stare civilă îi declară căsătoriţi.

Ce se întâmplă cu cartea de identitate

• ofiţerul de stare civilă anulează cartea de identitate a soţului care-şi schimbă numele de familie prin căsătorie – anularea se face prin tăierea colţului în care se află înscrisă perioada de valabilitate
• persoanei a cărui act de identitate este anulat are obligaţia să solicite eliberarea unui nou act de identitate, în termen de 15 zile de la căsătorie – sub sancţiunea amenzii

Prevederi importante din Codul civil

• Familia
• Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şi educarea copiilor lor.
• Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.
• Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.
• prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.
• Căsătoria
• Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.
• Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.
• Celebrarea religioasă a căsătoriei poate fi făcută numai după încheierea căsătoriei civile.
• Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.
• Căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ, în condiţiile legii.
• Luarea deciziilor de către soţi
• Soţii hotărăsc de comun acord în tot ceea ce priveşte căsătoria.
• Îndatoririle soţilor
• Soţii îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin moral.
• Ei au îndatorirea de a locui împreună. Pentru motive temeinice, ei pot hotărî să locuiască separat.

Limba în care se încheie căsătoria

• Oficierea căsătoriei se face în limba română.
• Opţional, în limba maghiară, dacă ofiţerul de stare civilă desemnat să încheie căsătorii cunoaşte limba maghiară.
• Căsătoria între cetăţenii străini sau între aceştia şi cetăţeni români, dacă nu cunosc limba română, precum şi în cayul în care unul sau ambii viitori soţi au handicap auditiv sau surdocecitate, se va folosi  interpret autoriyat al limbajului mimico+gestual şi al limbajului specific persoanelor cu surdicecitate, încheindu-se un proces-verbal.