ACTE NECESARE :

 

  1. CERTIFICATUL ORIGINAL ( a se vedea precizările de mai jos *) SAU EXTRASUL DE PE ACTUL DE STARE CIVILA ( a se vedea precizările de mai jos **) ;
  2. TRADUCEREA CERTIFICATULUI AUTENTIFICATĂ DE UN NOTAR PUBLIC (ÎN ROMÂNIA) SAU LA MISIUNEA DIPLOMATICĂ/OFICIUL CONSULAR DE CARIERĂ DIN ŢARA DE REŞEDINŢĂ

TRADUCERILE CERTIFICATELOR, DACĂ SUNT FĂCUTE IN STRĂINATATE VOR FI IN MOD OBLIGATORIU APOSTILATE SAU SUPRALEGALIZATE, CU EXCEPŢIA ACELORA FĂCUTE IN STATELE CU CARE ROMÂNIA ARE INCHEIATE TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ ;

  1. FOTOCOPIA CERTIFICATULUI ORIGINAL ;
  2. PROCURĂ SPECIALĂ (DACĂ TRANSCRIEREA NU ESTE SOLICITATĂ PERSONAL) DATĂ IN ROMÂNIA LA UN NOTAR PUBLIC SAU LA MISIUNEA DIPLOMATICĂ ROMÂNĂ DIN ŢARA UNDE SE AFLĂ SOLICITANTUL SAU LA UN NOTAR ACREDITAT PRIN CONVENŢIA DE LA HAGA ;
  3. CERTIFICATELE DE NAŞTERE ŞI CĂSĂTORIE ROMÂNEŞTI, ACTELE DE IDENTITATE ;
  4. DACĂ SOLICITANTUL ESTE CETĂŢEAN ROMÂN CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE, SE FAC VERIFICARI PRIVITOARE LA ULTIMUL DOMICILIU AVUT IN TARA ;
  5. DACĂ SOLICITANTUL ESTE CETĂŢEAN ROMÂN CU DOMICILIUL ÎN TARA ESTE NECESARĂ COPIE DUPĂ CARTEA DE IDENTITATE DIN CARE SĂ REIASĂ ULTIMUL DOMICILIU ;
  6. ÎN CAZUL TRANSCRIERII CERTIFICATULUI DE CĂSĂTORIE, DACĂ NUMELE DE FAMILIE NU REIESE DIN TRADUCERE, ESTE NECESARĂ O DECLARAŢIE NOTARIALĂ DATĂ DE AMBII SOŢI CU PRIVIRE LA NUMELE DE FAMILIE ;
  7. ÎN CAZUL TRANSCRIERII CERTIFICATULUI DE NAŞTERE, DACĂ PĂRINŢII NU AU ACELAŞI DOMICILIU, ESTE NECESARĂ O DECLARAŢIE DATĂ DE PĂRINTELE CARE SOLICITĂ TRANSCRIEREA CU PRIVIRE LA DOMICILIUL
  8. DOUĂ DOSARE DIN PLASTIC

 

Precizări cu privire la transcrieri * :

 

  • VOR FI ÎN MOD OBLIGATORIU APOSTILATE cu excepția statelor UNIUNII EUROPENE documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale CONVENŢIEI DE LA HAGA din 10.1961:

A: Albania, Africa de Sud, Andorra, Antigua şi Barbuda, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan

B: Bahamas, Barbados, Belgia, Belize, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Botswana, Brunei, Bulgaria

C: China (Hong Kong), China (Macao), Columbia, Cook Islands, Croaţia, Cipru, Cehia

D: Dominica

E: Ecuador, Estonia, Elveţia, El Salvador

F: Fidji, Finlanda, Franţa

G: Germania, Grecia, Grenada

H: Honduras

I: India, Irlanda, Israel, Italia

J: Japonia

K: Kazahstan

L: Lituania, Letonia, Lesoto, Liberia, Liechtenstein, Luxemburg

M: F.R.I.Macedonia, Malawi, Malta, Mauritius, Marea Britanie şi Irlanda de Nord, Marshal Island, Mexic, Monaco

N: Namibia, Norvegia, Niue, Noua Zeelandă

O: Olanda

P: Panama, Polonia, Portugalia

R: Rusia

S: Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, St. Kitts and Nevis, Samoa, San Marino, Serbia şi Muntenegru, Seychelles, Slovacia, Slovenia, Spania, Surinam, Swaziland, Statele Unite ale Americii, Suedia

T: Tonga, Triniadad, Tobago, Turcia

U: Ungaria

V: Venezuela.

 

  • SUNT SCUTITE DE SUPRALEGALIZARE SAU APOSTILARE documentele eliberate de instituţii ale statelor cu care ROMÂNIA are tratate sau acorduri bilaterale în acest sens:

Albania, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, China, Croaţia, R.P.D. Coreeană, Cuba, Fed. Rusă, Franţa, Moldova, Mongolia, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Ucraina.

  • DOCUMENTELE CARE NU SE REGĂSESC ÎN PRIMELE DOUĂ SITUAŢII VOF FI ÎN MOD OBILGATORIU SUPRALEGALIZATE în conf. cu art. 162 din Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional :

Art. 162. –Actele oficiale întocmite sau legalizate de către o autoritate străină pot fi folosite în faţă instanţelor române numai dacă sînt supralegalizate, pe cale administrativă ierarhică şi în continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, spre a li se garanta astfel autenticitatea semnăturilor şi sigiliului.

Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmată de supralegalizarea efectuată fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular român din statul de origine, fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului de origine în România şi, în continuare, în ambele situaţii, de către Ministerul Afacerilor Externe.

Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unei înţelegeri internaţionale la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.

Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanţele române se face, din partea autorităţilor române, de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe, în această ordine.

 

 Precizari cu privire la transcrieri** :

 

EXTRASUL ACTULUI DE STARE CIVILA, ELIBERAT IN CONFORMITATE CU DISPOZITIILE CONVENTIEI DE LA VIENA DIN 1976, NU NECESITA APOSTILAREA SAU SUPRALEGALIZAREA SI NICI TRADUCEREA AUTENTIFICATA.