Istoria Orașului Buzău

12 aprilie 372 - a avut loc martirizarea Sfântului Sava de la Buzău (334-372), prin înecare în apele râului Mpousaios (Buzău).

Scrisoarea lui Junius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor (Dobrogea) către Vasile cel Mare din Cezareea Capadociei, menţionează pentru prima dată în scris denumirea de Mpousaios (Buzău) şi atestă existenţa creştinismului în părţile Buzăului.

Tezaurul de la Pietroasele, atribuit: vizigoților; sau scito-sarmaţilor; iranienilor; ostrogoţilor şi mai recent dacilor, a fost prezentat în anul 1867 la Expoziția Universală organizată la Paris, fiind considerat atunci cea mai prețioasă descoperire istorică din lume.

Agricultura practicată în ritmul anual cunoscut, a fost baza economică a societăţii medievale şi a stat la dezvoltarea proprietăţii funciare respectiv a apariţiei satelor buzoiene, respectiv a claselor sociale rurale: boieri mari şi mici, ţărani liberi şi aserviţi.

Comunitatea creştin – ortodoxă de la Curbura Carpaţilor a fost extrem de puternică, aşa cum o dovedesc bisericuţele rupestre din zona Aluniș - Nucu – Bozioru.

30 ianuarie 1431 - Buzăul este pentru prima dată atestat documentar ca târg, conform privilegiului de comerţ dat negustorilor braşoveni de domnitorul Dan al II-lea. Documentul reconfirma privilegiul acordat de către domnitorul Mircea cel Bătrân, în 1413 acestor negustori, cu fixarea taxelor vamale pentru mărfurile exportate, importate sau tranzitate prin Muntenia, ceea ce dovedeşte că Buzăul avea atribute de târg, de centru vamal şi de tranzit.

În jurul anului 1500 – se înfiinţează Episcopia Buzăului de către domnitorul Radu cel Mare şi patriarhul Nifon al II – lea, care organizează Mitropolia Ungrovlahiei cu două eparhii, Episcopia Râmnicului (Vâlcea) şi Episcopia Buzăului, aceasta cu autoritate asupra judeţelor Buzău, Râmnicu Sărat, Brăila şi Săcuieni.

Puternicele familii de boierii buzoieni: Braga, Bădean, Chicoş, David, Dragomir, Mareş, Stan, Stoica, Stroe sau Teatiu, au sprijinit pentru domnie pe reprezentanţii ramurei Drăculeştilor în lupta cu rivalii Dăneştilor (ajutaţi de boierii Craioveşti), ambele din familia domnitoare a Basarabilor.

8 septembrie 1515 – un hrisov al domnitorului Radu de la Afumaţi menţionează braniştea zisă Crângul Târgului, prima atestare documentară a Pădurii Crâng.

Turcii devastează Buzăul în timpul confruntărilor militare de după moartea lui Neagoe Basarab, când boierii buzoieni l-au susţinut la domnie, fără succes, pe Radu vodă Călugărul, dupre partea Buzăului.

8 septembrie 1525 – printr-un document emis în cancelaria domnitorului Radu de la Afumaţi, acesta a dăruit Episcopiei Buzăului 3 mori aflate pe Iazul Morilor (până în 1603 existau 13 mori, la sfârşitul secolului al XVIII-lea funcţionau 18 mori, iar un raport din 5 octombrie 1817 menţiona 41 roate de moară).

11 decembrie 1534 - a fost scris un hrisov al domnitorului Ţării Românesti Vlad Vintilă (Vintilă Vodă 1532 – 1535), de origine buzoiană, în târgul Buzăului şi tălmăcit în rumâneşte de diacul Vasile de la Episcopia Buzăului.

A fost construită Mănăstirea Banului, pe locul unui mai vechi aşezământ de călugări, ctitorie a lui Andronic Cantacuzino, astăzi Biserica Banului, monument istoric şi de artă.

9 iulie 1575 - un document emis în cancelaria domnitorului Alexandru Mircea consemnează existenţa Pazarului sau Bazarului (piaţă permanentă cu prăvălii, pivniţe şi magazii pentru mărfuri).

Iulie 1589 - englezul Cawendish descrie Buzăul ca fiind o aşezare mare, cu case din lemn şi bine prins în comerţ.

În timpul domniei sale, Mihai Viteazul înfiinţează ca importantă dregătorie Bănia Buzăului şi Brăilei, menţionată ca dregătorie într-un document datat 10 aprilie 1595.

A fost fondată Biserica Sfinții Îngeri, cunoscută şi ca biserica din pădure, printre ctitori fiind şi Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul.

Sfârşitul secolului al XVI-lea – începutul secolului XVII - la Buzău, numit oraş domnesc, s-au emis şi acte de cancelarie, de către domnitorii Alexandru Mircea, Mihnea Turcitul, Radu Mihnea sau Alexandru Iliaş.

Sunt consemnaţi în documente la Buzău, etnicii bulgari (așa-zișii sârbi) refugiaţi sau colonizaţi din Imperiul Otoman, a căror principală ocupaţie, care le-a adus faima, era agricultura, în special grădinăritul, activitate favorizată de apa Iazul Morilor, deviaţie naturală a râului Buzău, ulterior amenajată, de care au beneficiat alături de localnici.

Charles de Jappecourt notează că trupele polone au prădat oraşul şi au incendiat locuinţe, mulţi dintre locuitorii fugind în pădurile din zona Nişcovului.

Matei Basarab a refăcut biserica episcopală distrusă ca şi oraşul (ars şi jefuit) de către domnitorul moldovean Vasile Lupu şi ginerele său, Timuş Hmelniţki (alungaţi în cele din urmă de trupele muntene şi ardelene conduse de Gheorghe Racotzi II).

Domnitorul Constantin Brâncoveanu înfiinţează prima tipografie în slovă românească la Episcopia Buzăului sub conducerea Episcopului Mitrofan.

Dimitrie Cantemir scrie Descriptio Moldaviae, în care aminteşte de Târgului Drăgaica.

1736-1739, 1768-1774, 1787-1791, 1806-1812, 1828-1829, - în timpul confruntărilor militare dintre armatele ruse, austriece şi cele otomane, desfăşurate de multe ori în zona Buzăului, târgoveţii au fost nevoiţi să se refugieze în satele din zona dealurilor, în 1739 când trupele de ruşi şi cazaci au prădat Buzăul l-au luat cu ei și pe episcop.

Italianul Leonardo Panzzini menţionează că în timpul războiului ruso-turc, oraşul Buzău a fost părăsit de locuitori, episcopul fiind nevoit să se refugieze la Braşov.

1774, 14 octombrie 1802, 29 ianuarie 1838, 10 noiembrie 1940, 4 martie 1977 – au avut loc cutremure care au cauzat numeroase pierderi materiale şi umane.

26 august 1778 - cancelaria domnitorului Alexandru Ipsilanti, emite primul document care atestă activităţi de comerţ ale Târgului Drăgaica, mutat de la poalele Penteleului lângă oraşul Buzău.

Ia fiinţă Spitalul „Gârlaşi”, primul spital din oraş, pe moşia cu acelaşi nume a paharnicesei Maria Minculeasa, în anul 1794 fiind angajat primul medic.

1792, 1793, 1795, 1803, 1814, 1866 – sunt consemnate epidemii de holeră.

Imperiul Ţarist a aşezat la Buzău o nouă colonie de bulgari a cărei principală ocupaţie era grădinăritul, dar turcii lui Span Oglu alungă soldaţii ruşi, dau foc oraşului şi-l pustiesc, majoritatea locuitorilor fugind la Gura Nişcovului.

Dionisie Romano episcop ortodox, cărturar şi traducător, revoluţionar paşoptist şi înfocat unionist, membru de onoare al Academiei Române din 15 septembrie 1868, a editat primul periodic buzoian şi prima gazetă religioasă din ţară, Vestitorul bisericesc, cu subtitlul gazetă religioasă şi morală. Ultimele lui cuvinte au fost: Doamne, nu pedepsi România pentru păcatele fiilor săi.

A avut loc o epidemie de ciumă (Ciuma lui Caragea), iar târgoveţii care vieţuiau la Gura Nişcov, unde se mutase chiar şi târgul săptămânal, au intervenit la vodă Caragea cerându-i să le accepte revenirea la vechile vetre din oraş.

Ruşii alungă pe turci din oraş şi permit reîntoarcerea tuturor târgoveţilor, aşezând aici şi aduc o a treia colonie de bulgari.

Începe funcţionarea Judecătoriei Buzău, devenită în anul 1857 Tribunalul Buzău, cu o a doua secţie din anul 1911.

Se aplică stema Buzăului asemănătoare primului sigiliu buzoian cunoscut, (sigiliul maghistratului oraşului), în care este reprezentată Episcopia şi Pasărea Phoenix, simbol al regenerării oraşului din propria cenuşă (distrus anterior de lupte, incendii, ciumă, holeră sau cutremure).

18 aprilie 1832 – se înfiinţează la Buzău prima şcoală publică în limba română, Şcoala Naţională (Preparandie).

15 august 1836 – ia fiinţă la Buzău Seminarul Teologic Ortodox, prima şcoală secundară din oraş.

Se înfiinţează la Buzău la iniţiativa lui Dionisie Romano, pe lângă Şcoala Naţională, Şcoala pentru candidaţi de învăţători, precursoarea actualului Colegiu Naţional Pedagogic „Spiru Haret”, care în 1840 a avut prima bibliotecă şcolară românească pentru învăţători.

22 iunie 1848 - revoluţionarul Nicolae Bălcescu, trimis de guvernul provizoriu să întâmpine la Focşanii Munteni şi apoi să însoţească până la Bucureşti pe demnitarul turc Talaat Efendi, este obligat datorită ploilor să rămână câteva zile la Buzău.

Domnitorul Barbu Ştirbei a trecut prin ofis domnesc, Pădurea Crâng în proprietatea oraşului Buzău, ca grădină publică. Documentul menţiona că s-a încuviinţat darea acestui crâng pe seama oraşului, în care s-a şi înfiinţat o grădină pentru petrecerea publicului.

27 ianuarie 1854 – se naşte la Buzău Alexandru Marghiloman, (27 ian. 1854 – 10 mai 1925) personalitate marcantă a vieţii politice româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi prima parte a secolului al XX-lea, de şapte ori ministru şi o dată Preşedinte al Consiliului de Miniştri al României (5 martie – 23 octombrie 1918).

6-7 februarie 1859 – în drumul spre Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza, Domnitorul ales al Principatelor Unite, a fost primit de buzoieni cu un fast deosebit.

23 ianuarie 1860 - Domnitorul Alexandru Ioan Cuza sărbătoreşte alături de buzoieni un an de la Unirea Principatelor.

1 septembrie 1867 - se înfiinţează Gimnaziul „Tudor Vladimirescu”, actualmente Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu” (în anul şcolar 1890/1891 se mută în localul propriu).

14 octombrie 1870 – Domnitorul Carol I (din 1881 rege) şi suita sa au sosit cu trenul la Buzău, inaugurând prima linie C.F.R. Bucureşti - Buzău – Galaţi şi este înfiinţat Atelierul de reparaţii material rulant de la Buzău (din 1881 Depoul C.F.R.).

28 decembrie 1876 - se înfiinţează la Buzău Regimentul 8 Dorobanţi, având ca prim comandant pe colonelul Ştefan Şişman.

12 ianuarie 1877 - colonelul norvegian Gunnar Sölfest Flood ajuns la Buzău, s-a cazat la Hotelul Moldavia şi descrie oraşul ca având străzi largi şi lungi, nepavate dar destul de bine şoseluite, case în majoritate numai cu parter, dar şi câteva vile frumoase.

29 ianuarie 1881 - în şedinţa Camerei Deputaţilor, a fost adoptată legea prin care s-a recunoscut Primăriei Buzău dreptul de proprietate asupra pădurii Crâng.

3 mai 1881 – Regele Carol I promulgă Legea nr 1072 prin care Pădurea Crâng devenea proprietate a orașului Buzău.

Încep lucrările de construcţie a Bulevardului Parcului (ulterior Ion C. Brătianu, astăzi Nicolae Bălcescu) pe traseul vechiului apeduct, care a fost pavat şi plantat cu castani.

noiembrie 1894 - noiembrie 1895 - Ion Luca Caragiale a concesionat la Buzău, restaurantul gării din oraş, fiind considerat de către locuitorii urbei, ca fiind buzoian.

Este inaugurată Vila Albatros şi a fost amenajat parcul de pe domeniul aparţinând lui Alexandru Marghiloman.

Se construieşte Hala de măcelărie şi pescărie, ulterior Bazarul Obor, astăzi clădire a Primăriei Buzău.

Se construieşte Castelul de apă din Crâng, cu rezervor, în vederea introducerii alimentării cu apă a oraşului.

Se construieşte Palatul Comunal la iniţiativa lui Nicu I. Constantinescu (1840 - 1905), primar liberal al Buzăului în cinci rânduri: 1883-1888, 1889-1890, 1890-1892, 1895-1899 şi 1901-1905. El a realizat programe complexe de modernizare a urbei: începe lucrările de construcţie a Bulevardului Parcului şi se preocupă, în egală măsură, de curăţenia oraşului, de alimentarea cu apă, de iluminatul public și de sistematizarea Crângului. De asemenea a construit localul Gimnaziului (Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu”) în anii 1889 – 1890 şi localuri proprii pentru toate cele opt şcoli primare (patru de băieţi şi patru de fete, în patru clădiri duble).

Se inaugurează Palatul Comunal, clădire emblematică a oraşului considerată atunci de către marele istoric Nicolae Iorga drept cea mai frumoasă primărie din ţară.

12 martie 1907 - la podul Mărăcineni în timpul răscoalei, s-a tras în mulţime, 11 buzoieni au murit, alte zeci fiind rănite.

30 ianuarie 1909 – se inaugurează calea ferată Buzău – Nehoiașu pentru transportul de marfă și călători.

Dumitru Dan (14 iulie 1889, Buhuși – 4 decembrie 1979, Buzău) a fost profesor de geografie și globe-trotter - ul român, ce a cucerit titlul mondial pentru înconjurul lumii pe jos. În 1910, Dumitru Dan a participat împreună cu Paul Pârvu, Gheorghe Negreanu și Alexandru Pascu — toți fiind studenți la Universitatea Sorbona din Paris — la concursul organizat de Touring Club de France, care prevedea efectuarea înconjurului lumii pe jos și prin mijloace materiale proprii. Premiul oferit era de 100.000 de franci francezi. Din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, Dumitru Dan a terminat traseul abia în anul 1923, primind cei 100.000 de franci, care acum erau cu mult devalorizați, reprezentând doar 8% din valoarea sumei de la începutul concursului. Dumitru Dan a fost singurul român care a terminat competiția. S-a stabilit în Buzău, s-a căsătorit și a avut patru copii. Performanța sa a rămas neegalată, fiind înscris în Cartea Recordurilor în anul 1985. Călătoria a fost efectuată pe 5 continente, peste 3 oceane, prin 74 de țări, 30 de colonii și prin peste 1.500 de orașe. A rupt 497 perechi de opinci și 28 de costume naționale. A murit la vârsta de 90 de ani la Buzău, fiind înmormântat în „Cimitirul Eroilor.”

1 aprilie 1910 – se înfiinţează Şcoala Militară de Pilotaj – a cărui continuatoare sub diferite denumiri şi forme de organizare este astăzi Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic „Aurel Vlaicu” de la Boboc - Buzău.

11 septembrie 1911 - a aterizat primul avion militar în apropierea gării Drăgaica, inaugurat ca teren de zbor al oraşului Buzău în 1914.

Se finalizează construirea clădirii Palatului de Justiție din Buzău, operă a lui Petre Antonescu (1873 - 1965) renumit arhitect, profesor universitar şi academician buzoian.

27 iunie - 18 iulie 1913 - în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, 18 militari buzoieni s-au jertfit pentru ţară.

26 mai – 29 iunie 1914 – Constantin Brâncuşi a fost prezent la Buzău pentru a ciopli soclurile şi a monta lucrările „Rugăciune” respectiv „Bustul avocatului Petre Stănescu”, în Cimitirul Dumbrava. Astfel, Buzăul este oraşul din România care, alături de Târgu Jiu, deţine sculpturi ale marelui artist plastic, aşezate în aer liber. Ansamblul monumental de la Buzău este al doilea, și ultimul de tip funerar, din creaţia brâncuşiană. Celălalt ansamblu, numit „Sărutul”, este amplasat în Cimitirul Montparnasse din Paris. Astăzi, este unanim acceptat faptul că lucrarea „Rugăciune” a marcat începutul unei noi epoci în sculptura europeană și mondială.

Buzoienii mobilizaţi au luptat în Războiul pentru Întregire Naţională.

18/31 august 1916 – se constituie Armata 2 Română comandată de generalul Alexandru Averescu, a cărei continuatoare este Divizia 2 Infanterie „Getica” de la Buzău. Armata 2 Română a avut în compunere şi Divizia 5 Infanterie, ce activa la Buzău din anul 1895. Unităţile Diviziei 5, cu militari mobilizaţi de pe plaiurile buzoiene, au luptat în cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913). Războiul de Întregire Naţională (1916 – 1919) şi cel de-Al Doilea Război Mondial (1941 -1945). Astăzi Buzăul este cea de-a doua mare garnizoană a ţării, cu unităţi aparţinând Forţelor Terestre şi Forţelor Aeriene ale Armatei Române şi un număr mare de militari în activitate, în rezervă sau în retragere.

20 - 25 noiembrie 1916 - Marele Cartier General Român aflat în retragere, s-a stabilit în clădirea Palatului Comunal.

1-2 decembrie 1916 - 14/19 noiembrie 1918 - Buzăul a suportat privațiunile regimului de ocupație militară germană.

George Emil Palade laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1974), a urmat studiile la Buzău, finalizate cu bacalaureat (1929) la Liceul „Alexandru Hasdeu”, ca şef de promoţie.

A luat fiinţă la Buzău Şcoala de Perfecţionare pentru Piloţi de Război.

25 martie 1929 – a avut loc sfinţirea Bisericii Eroilor, care a primit hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”, în „amintirea celor 220 de ofiţeri şi 6.600 de ostaşi din Divizia 5 şi Buzău, care au murit în Războiul pentru întregirea neamului în anii 1916-1919”.

8 octombrie 1931 - a fost inaugurat în prezența Regelui Carol al II-lea, a Prim-ministrului Nicolae Iorga, a membrilor Guvernului României şi ai reprezentanţilor Armatei, Cimitirul Eroilor din Buzău.

S-a dat în folosinţă stadionul din Crâng (în 1943 s-au construit în totalitate din lemn, tribuna şi vestiarele, distruse apoi de un incendiu la 14 august 1962) stadionul de astăzi (12.000 locuri) fiind construit între anii 1973 – 1984 și modernizat prin dotare cu instalaţie de nocturnă în anul 2008.

22 iunie 1941 - 12 mai 1945 – militari buzoieni mobilizaţi în Forţele Terestre şi Forţele Aeriene ale Armatei Române au participat la cel de –Al Doilea Război Mondial.

Şcoala de Subofiţeri Naviganţi a funcţionat în localul Colegiului Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu,” cu practica pe terenurile de zbor Drăgaica şi Ziliştea.

În judeţul Buzău au fost mai multe încercări de constituire a unor grupuri de rezistenţă anticomunistă armată (formate din militari, studenţi, elevi, ţărani) sau spirituală (preoţi, profesori), care au fost treptat anihilate. În afara legii a fost trecută în anul 1948 şi organizaţia culturală „Rugul aprins al Maicii Domnului” din care a făcut parte şi marele poetul pârscovean Vasile Voiculescu supranumit „poetul îngerilor” şi „medicul fără de arginţi,” condamnat pe nedrept de autorităţile comuniste între 1958 (când avea vărsta de 74 de ani) – 1962.

Se construiesc primele blocuri de locuinţe pentru muncitorii de la Uzina Chimică, marcându-se începerea perioadei de industrializare a Buzăului.

1 aprilie 1957 – se înfiinţează Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură, Buzău, conform Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 425, instituție emblematică pentru municipiul Buzău. Această unitate de elită a gestionat, în timp, cea mai mare cantitate de seminţe de legume produsă în România, fiind cel mai important producător şi valorificator de seminţe de legume din ţară.

La inițiativa artistului plastic Gheorghe Coman și a filialei Uniunii Artiștilor Plastici din orașul Buzău, este organizată Tabăra de Sculptură de la Măgura pentru a se marca 16 secole de la prima atestare documentară a Buzăului.

Începe sistematizarea modernă a Buzăului, în zona Colegiul Naţional Pedagogic „Spiru Haret” şi a blocurilor turn de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu.

Se realizează Parcul Tineretului, prin grija Consiliului Popular al Municipiului Buzău, iniţial prin muncă patriotică, cu elevi din clasele terminale de liceu şi tineri din oraş. În 1973 s-a amplasat statuia lui George Enescu, în 1975 au fost realizate: scena pentru organizarea de spectacole; terenul pentru activităţi sportive; Caruselul; şi a început construcţia unui ştrand, reamenajat şi modernizat în alt spaţiu, în 1980; în 1982 s-a construit Sala Sporturilor; iar în 1984 Casa Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret.

10 octombrie 1974 – George Emil Palade (19 noiembrie 1912, Iaşi - 8 octombrie 2008, Del Mar, Statele Unite ale Americii) a obţinut Premiul Nobel pentru Medicină.

28 septembrie 1976 - s-au sărbătorit 1600 de ani de la prima atestare documentară cunoscută a zonei Buzăului inaugurându – se Obeliscul „Buzău 1600” din Parcul Crâng şi pavându – se Piaţa Daciei cu marmură.

22 decembrie 1989 – începe Revoluţia Română şi la Buzău, 47 de buzoieni din întreg judeţul sacrificându-se pentru idealurile acesteia.

Au loc transformări majore în industria buzoiană, prin apariția investitorilor români şi străini care au cumpărat multe dintre fabricile de stat sau au dezvoltat, de la zero, multe afaceri înfloritoare în domeniile industriei agroalimentare, a prelucrării metalelor, uşoară, elecrotehnică. La începutul mileniului III, la Buzău s-a dat startul industriei verzi, prin colectarea şi reciclarea plasticului, sticlei, lemnului etc., la standarde de calitate internaționale.

Au început lucrările de construire a Catedralei Copiilor Sfântul Sava din Buzău, finalizate în 2015. Slujba de târnosire a lăcașului de rugăciune a avut loc în data de 11 octombrie 2015.

Ursus Breweries Buzău devine cea mai mare fabrică de bere din România.

Drăgaica, vechiul târg tradițional al buzoienilor, a căpătat o nouă înfățișare, modernă și atractivă. Drăgaica IarmaFest a atins performanțe deosebite, devenind cel mai mare eveniment de profil din sud-estul României, un festival cu ambiții regionale, cu o audiență record, de peste 200.000 de participanți pe ediție și cu ecouri importante în diaspora românească în mediul online, în peste 40 de țări.

Se iniţiază Festivalul Național Concurs de Muzică Populară „Benone Sinulescu” ca omagiu adus uriașului interpret buzoian, plecat dintre noi în noiembrie 2021. Începând cu anul 2017, pe scena festivalului au urcat, alături de marele artist, cele mai mari nume ale folclorului românesc. Totodată, evenimentul a avut ca scop premierea tinerelor talente ale cântecului popular.

Se lansează Festivalul „Toamna Buzoiană”, ca sărbătoare anuală a producătorilor agricoli și a artizanilor din județ, un prilej excelent de promovare a obiectivelor economice, turistice și culturale ale Buzăului.

Promovat în iarna anului 2017, conceptul „Sărbători de Iarnă la Buzău” a cuprins sub aceeași cupolă manifestările legate de celebrarea Zilei Naționale a României, Târgul de Crăciun, Orășelul Copiilor și spectacolul de Revelion organizat în Piața Daciei. Sub luminile feerice de sărbători, buzoienii s-au putut bucura de prezența pe scenă a talentelor locale dar și a celor mai importante nume ale muzicii românești.

16 - 17 mai 2018 – este inaugurată Calea Eroilor pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri la Buzău prin: acordarea acestei denumiri intrării în oraş unde sunt situate Biserica şi Cimitirul Eroilor proaspăt reabilitate ca şi Cimitirul Sovietic alăturat acestora; retragerea cu torţe; inaugurarea galeriei istorice în aer liber „Eroii”; slujba religioasă de resfinţire a bisericii; ceremonialul şi parada militară internaţională (inclusiv cu survol de aeronave militare).

15 martie 2018 – Buzăul este unul din polii importanți ai unionismului din România, fiind primul municipiu din România care a semnat, cu unanimitatea de voturi a consilierilor săi locali, o Declarație politică de Unire cu Republica Moldova. Pentru a marca această unire simbolică, fără efecte juridice, Primăria Buzău a avut ca oaspeți, la 19 martie 2018, peste 100 de primari de peste Prut.

17 martie 2018 - Pentru a celebra centenarul Unirii Basarabiei cu România, Primăria Buzău, în parteneriat cu Televiziunea Română, a organizat, la 17 martie 2018 un spectacol grandios, denumit „Din Suflet Românesc”, cu participarea a peste 2500 de spectatori, printre care mai mult de 100 de primari și consilieri locali din Republica Moldova. Mari nume ale folclorului de pe ambele maluri ale Prutului au creat o atmosferă vibrantă și patriotică fără egal.

27 iulie 2018 - în conformitate cu Legea 220/2018, pădurea Crâng a revenit în proprietatea publică a municipiului Buzău.

19 iulie 2019 – un monument important a fost inaugurat la Buzău: un avion L- 39, simbol al istoriei zborului în Orașul Aviației și Parașutismului Militar Românesc, așa cum este recunoscut Buzăul. Un ceremonial militar impresionant, un regal aeronautic și de parașutism, au marcat evenimentul memorabil din rondul de la ieșirea spre Focșani. Aeronava a fost donată orașului de Școala de Aplicaţie a Forțelor Aeriene de la Boboc.

12 septembrie 2019 – prin Hotărârea de Guvern nr. 690/2019, se înfiinţează Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale de la Buzău, al cărui prim director a fost numit domnul cercetător Dr. inginer Costel Vânătoru. Aici urmează a fi stocate toate soiurile de legume, plante medicinale şi aromatice din ţară sau din străinătate. Obiectul principal de activitate al Băncii îl reprezintă realizarea securităţii alimentare a României prin explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea, dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice şi conservarea patrimoniului genetic vegetal.

4 iunie 2020 – Buzăul este un oraș campion al respectului pentru istorie și identitate națională. Aici s-a organizat, în superbul decor al amfiteatrului de la Parcul Tineretului, cea mai importantă și una din puținele celebrări a împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, sub numele de „Bucuria națiunii române”.

16 august 2020 – câteva sute de buzoieni au participat la un triplu eveniment: sfințirea Catedralei Sfântul Sava de către Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, inaugurarea Parcului „Sfinții Martiri Brâncoveni” și a expoziției de fotografie istorică din pasajul „Unirii”. Toate aceste obiective edilitare au înfrumusețat estetic dar și spiritual centrul municipiului nostru.

11 septembrie 2020 – Primăria Municipiului și Regionala C.F.R. Galați, au inaugurat în rondul din fața Gării Buzău un monument, o locomotivă Malaxa din anul 1936, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la inaugurarea primei căi ferate dintre Buzău și Mărășești. Un rol important în realizarea acestui proiect l-a avut inginerul Ștefan Mihai. Locomotiva a devenit în scurt timp un reper al orașului. Un alt obiectiv unic la Buzău inaugurat atunci este Planiglobul monument care marchează faptul că Buzăul este cel mai mare oraș din Europa și al doilea din lume, situat exact la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, pe paralela de 45° 08’ 37,8’’ N. Calculele geografice au fost realizate minuțios de domnul profesor universitar Alexandru Boroiu, de la Universitatea din Piteşti, în anul 2017.

26 octombrie 2020 – a fost inaugurat Stadionul de Atletism, locul unde sportivii de performanță dar și buzoienii, cu mic cu mare, practică sportul lor preferat. Arena dispune de o pistă cu 8 culoare de alergare, la standardele Federației Internaționale de Atletism, o tribună cu 350 de locuri şi este dotată cu o instalaţie de nocturnă. Investiţia de aproape 8 milioane de lei a fost finanțată din bugetul local.

1 decembrie 2020 – reprezentanții Bisericii, Diviziei 2 infanterie „Getica” și administrației buzoiene au inaugurat în Parcul Crâng, printr-un ceremonial impresionant, transmis în direct de Televiziunea Română, un memorial dedicat eroilor Regimentului 48 Infanterie Buzău care și-au dat viața în Războiul de Întregire Naţională (1916 – 1919). Militarii buzoieni și elevi, au plantat 775 de stejari, fiecare purtând numele unui erou al acestui regiment, căzut la datorie.

25 iunie 2021 - în cadrul Galei ,,Transform Awards” desfășurată la Londra, Buzăul a câștigat titlul de ,,Cel mai bun brand de oraș din Europa” cu sloganul ,,Buzău – oraș deschis”. Era o confirmare a viziunii de dezvoltare a urbei de la Curbura Carpaților, orientată către economie, cultură, educație, sport, viitor.

11 septembrie 2021 – în prezenţa a câteva sute de buzoieni, a fost deschis Parcul Iazul Morilor şi a fost lansat volumul Iazul morilor leagănul civilizaţiei buzoiene. Parcul are în centrul său două noi lacuri (o mică parte a Iazului Morilor scos la suprafaţă în oraş), o clădire (realizare arhitecturală minimalistă apreciată de specialişti) ce va adăposti o cafenea culturală şi un mic muzeu al morilor de apă.

2 - 8 octombrie 2021 - Federația Română de Modelism, în parteneriat cu Primăria Municipiului Buzău și Primăria Comunei Costești, a organizat Campionatul Mondial de Rachetomodele. La eveniment au participat 188 de sportivi din 16 țări care s-au întrecut în probe de streamer, parașută, rachetoplane, girocopter, altitudine și machete. Ca și la Campionatele Europene de Rachetomodele organizate tot la Buzău în anul 2019, orașul nostru a fost o gazdă foarte apreciată.

8 februarie 2022 – Pădurea Crâng a fost preluată oficial de Primăria Buzău ca proprietate a municipalității, după 140 de ani de la primirea sa de către primarul Nicu I. Constantinescu. În suprafaţă de 177,78 hectare, care se adaugă celor 9,4 hectare existente în jurul lacului din Parcul Crâng, aici se intenționează amenajarea celui mai mare parc urban din Europa, servind în continuare ca „loc de preumblare şi înfrumuseţarea oraşului”.

15 aprilie 2024 - prin proiectul ,,Reîntoarcerea acasă”, s-au sărbătorit la Buzău 150 de ani de impresionism în lume, curent artistic pe care Ion Andreescu l-a reprezentat cu strălucire.

13 februarie 2025 - Primăria Municipiului Buzău în parteneriat cu Centrul Cultural și Educațional ,,Alexandru Marghiloman” și Uniunea Artiştilor Plastici - filiala Buzău au sărbătorit 175 de ani de la nașterea lui Ion Andreescu (15 februarie 1850) prin depunerea de flori la statuia artistului, realizarea unei sesiuni de comunicări științifice transmisă de televiziunea Tv Moldova Plus și o dublă lansare, a albumul bilingv „Buzăul lui Andreescu - Ion Andreescu s Buzău”, și a Supliment cultural al Revistei ,,Convorbiri literare” - ,,Buzăul lui Ion Andreescu”.